Peste o suta de oameni din Bucuresti si din orasul Pantelimon au petrecut prima zi de Craciun pe intuneric, in frig, fara televizor sau radio.
"De aproape trei ani de cand m-am mutat aici, problemele sunt aceleasi. In ajunul sarbatorilor se opreste curentul. Dureaza una, doua, trei zile", s-a plans un locuitor din zona, informeaza Realitatea TV.
Oamenii cred ca vinovati sunt vecinii care s-au bransat ilegal.
Reprezentantii ENEL au intervenit pentru rezolvarea problemei dar au spus ca nu stiu cand va fi remediata defectiunea.
luni, 28 decembrie 2009
luni, 21 decembrie 2009
sâmbătă, 19 decembrie 2009
vineri, 18 decembrie 2009
marți, 15 decembrie 2009
luni, 14 decembrie 2009
dar, daca ne-am nascut in locul potrivit?!
consolat esti atunci cand ai consola WII, PS3, etc?
si neconsolat, atunci cand nu le ai?
atunci, nu e bine.
si neconsolat, atunci cand nu le ai?
atunci, nu e bine.
sunt consolat de mic cu mustar
Mamă ţară
de Tudor Arghezi
Maică, mulţi te-au duşmănit
Că eşti neam blagoslovit.
Unde sapă sapa locul
Sare din pământ norocul.
Ai pământ şi ape multe
Vântul stă să ţi le-asculte.
Şi izvoare
Călătoare
Crapii-n ele cât berbecii,
În pomi piersici cât dovlecii,
Pepenii de zahăr roşu,
În grâu spicul cât cocoşu.
Pui un bob din el răsare
Mia de mărgăritare:
Dulce binecuvântare
Fiecare fir de vânt
Îl adie un descânt,
Fiecare stea de sus
Îl mângâie cum l-ai pus.
Noaptea-l coace şi ea, luna
Caldă lui întotdeauna
Şi pe câmp cu ceru-n faţă
Câmpul pletele-şi răsfaţă.
În adâncul lui tresare
Altă vatră de izvoare
(Ţi-a făcut destinul semnul)
Untul negru, undelemnul.
joi, 10 decembrie 2009
miercuri, 9 decembrie 2009
luni, 7 decembrie 2009
sariti lumeee
spre deosebire de alte alegeri,
duminica asta nu s-a mai castigat premiul cel mare la loto.
ti-e clar ca s-au facut campanie electorala si banii astia?!
duminica asta nu s-a mai castigat premiul cel mare la loto.
ti-e clar ca s-au facut campanie electorala si banii astia?!
duminică, 6 decembrie 2009
vineri, 4 decembrie 2009
staff
vai de capul lor de candidati. vai de capul lor de staffuri.
consilieri mai prosti decat pantera roz. scrasniti, gipsati, sablonati.
mai mult de "ba pe a ma-tii" si sinergia faptelor, fix, pix.
elementar, se ataca pe tema camarilei si fiecare vine cu alaiul de rozalii dupa el.
bah facultate, lasa-i pe posesorii de vuitoane acasa si vino cu oamenii normali dupa tine. ia-i frate din piata, ia-i de la strung, ia-i de pe santier, fa-l pe unu sa isi sufle nasul, pe altu sa se scarpine in barba, nu veni cu pet-uri aplaudace dupa tine. da prost, se masoara la sondaj.
baietii nu rup ritmul deloc, se calca pe voci care sa tipureasca primul si spun aceleasi oboseli cu intensitati diferite. nu zice unu ceva cu bip, adica sa para ca vrea sa injure, adversarului sa-i sticleasca ochii de fericire ca ala o comite si pe urma sa i se rada in nas.
isi dau cadou cosuri cu produse si carti luate la gaudeamus, in loc sa-si dea poze cu autograf sau o pernita rosie cu inimioara si cu chipul adversarului pe ea, sau un domeniu, pe net (hehe moguli mici, la ce va gandeati) cu numele cefacdupacepierdalegerile.ro
nu isi da unul sacoul si camasa jos sa ramana cu un tricou pe care sa scrie "pleaca din ghencea, gigi pleaca din ghencea" sau sa iasa de la pupitrul unde fusesera plantati, sa scoata cancanul si sa zica: "ma plictiseste colegul si pana termina, aflu si eu cu cine s-a combinat blonda lu bote."
decat asa, nu mai bine votam la dansez pentru tine?
consilieri mai prosti decat pantera roz. scrasniti, gipsati, sablonati.
mai mult de "ba pe a ma-tii" si sinergia faptelor, fix, pix.
elementar, se ataca pe tema camarilei si fiecare vine cu alaiul de rozalii dupa el.
bah facultate, lasa-i pe posesorii de vuitoane acasa si vino cu oamenii normali dupa tine. ia-i frate din piata, ia-i de la strung, ia-i de pe santier, fa-l pe unu sa isi sufle nasul, pe altu sa se scarpine in barba, nu veni cu pet-uri aplaudace dupa tine. da prost, se masoara la sondaj.
baietii nu rup ritmul deloc, se calca pe voci care sa tipureasca primul si spun aceleasi oboseli cu intensitati diferite. nu zice unu ceva cu bip, adica sa para ca vrea sa injure, adversarului sa-i sticleasca ochii de fericire ca ala o comite si pe urma sa i se rada in nas.
isi dau cadou cosuri cu produse si carti luate la gaudeamus, in loc sa-si dea poze cu autograf sau o pernita rosie cu inimioara si cu chipul adversarului pe ea, sau un domeniu, pe net (hehe moguli mici, la ce va gandeati) cu numele cefacdupacepierdalegerile.ro
nu isi da unul sacoul si camasa jos sa ramana cu un tricou pe care sa scrie "pleaca din ghencea, gigi pleaca din ghencea" sau sa iasa de la pupitrul unde fusesera plantati, sa scoata cancanul si sa zica: "ma plictiseste colegul si pana termina, aflu si eu cu cine s-a combinat blonda lu bote."
decat asa, nu mai bine votam la dansez pentru tine?
joi, 3 decembrie 2009
capul rotund
intr-o camera ca un dop de sampanie, un baietel sta pe podea. sus de tot, unde nu ajungea nici mama baietelului, d-apoi baietelul, se fataia o gargaritza care umbla in sus si in jos sa-i faca in ciuda paianjenului maroniu care o privea cu un ochi inchis de parca bause o cafea dupa ce mancase o felie de pepene rosu.
baietelul avea un cap rotund si mare. e drept ca nici tunsoarea nu-l avantaja, dar totusi capul lui era atat de mare…
baiatul isi ridica privirea si intr-o poza agatata de perete, intr-o poza facuta la o serbare scolara, vedem cum lui nu i se pun coarne, ca altora, lui i se pun crengi cu frunze, de parca dovleacul lui ar fi o portocala ce sta sa pice.
baiatul face miscari din gat. inclina capul spre stanga, apoi spre dreapta. il da si pe spate, il apleaca si in fata. la un moment dat se aude si un trosc, de parca o cusatura de la gat i-ar fi plesnit.
baiatul se uita la o carte cu pasari. da paginile grabit, stiind exact unde trebuie sa ajunga. ajunge la o pagina lucioasa unde o bufnita cu ochi mari se uita la el mirata, de parca ar astepta sa faca cunostinta. copilul isi ia capul in maini. ai impresia ca ar vrea sa isi ascunda lacrimile. cu o miscare brusca isi suceste capul si fata ii ajunge in spate. face o rotatie completa cu capul si totul pare normal.
un zambet stirb ii infloreste in coltul gurii. capul se roteste din nou in spate.
baiatul iese din camera si cand tranteste usa, gargarita aluneca in plasa paianjenului.
pe strada, vazandu-l pe baiat, o masina franeaza brusc. alti copii il arata cu degetul. oamenii nu-si pot lua ochii de la el. o batrana cu dioptrii mari il opreste. « mah baiatule, asa se umbla pe drum, pe tine nu te-a vazut ma-ta cand ai plecat de acasa ? »
baiatul continua sa zambeasca, de parca pe langa el ganguresc mii de bufnite gri. un cantec linistit pare sa ii iasa pe buze.
ajunge la marginea orasului si cu o rotatie 360 pare ca le face cu mana din cap tuturor celor care s-au tinut dupa el pana la placuta de intrare / iesire.
ei s-au oprit cu totii, el isi vede de drum. dupa o vreme soseste la marginea padurii. se descalta, isi scoate sireturile si le innoada. arunca un capat peste o creanga mai groasa si croieste un latz. cu capatana lui mare intra inauntru.
e multumit, macar in ultima clipa n-o sa–si mai vada picioarele obosite.
baietelul avea un cap rotund si mare. e drept ca nici tunsoarea nu-l avantaja, dar totusi capul lui era atat de mare…
baiatul isi ridica privirea si intr-o poza agatata de perete, intr-o poza facuta la o serbare scolara, vedem cum lui nu i se pun coarne, ca altora, lui i se pun crengi cu frunze, de parca dovleacul lui ar fi o portocala ce sta sa pice.
baiatul face miscari din gat. inclina capul spre stanga, apoi spre dreapta. il da si pe spate, il apleaca si in fata. la un moment dat se aude si un trosc, de parca o cusatura de la gat i-ar fi plesnit.
baiatul se uita la o carte cu pasari. da paginile grabit, stiind exact unde trebuie sa ajunga. ajunge la o pagina lucioasa unde o bufnita cu ochi mari se uita la el mirata, de parca ar astepta sa faca cunostinta. copilul isi ia capul in maini. ai impresia ca ar vrea sa isi ascunda lacrimile. cu o miscare brusca isi suceste capul si fata ii ajunge in spate. face o rotatie completa cu capul si totul pare normal.
un zambet stirb ii infloreste in coltul gurii. capul se roteste din nou in spate.
baiatul iese din camera si cand tranteste usa, gargarita aluneca in plasa paianjenului.
pe strada, vazandu-l pe baiat, o masina franeaza brusc. alti copii il arata cu degetul. oamenii nu-si pot lua ochii de la el. o batrana cu dioptrii mari il opreste. « mah baiatule, asa se umbla pe drum, pe tine nu te-a vazut ma-ta cand ai plecat de acasa ? »
baiatul continua sa zambeasca, de parca pe langa el ganguresc mii de bufnite gri. un cantec linistit pare sa ii iasa pe buze.
ajunge la marginea orasului si cu o rotatie 360 pare ca le face cu mana din cap tuturor celor care s-au tinut dupa el pana la placuta de intrare / iesire.
ei s-au oprit cu totii, el isi vede de drum. dupa o vreme soseste la marginea padurii. se descalta, isi scoate sireturile si le innoada. arunca un capat peste o creanga mai groasa si croieste un latz. cu capatana lui mare intra inauntru.
e multumit, macar in ultima clipa n-o sa–si mai vada picioarele obosite.
marți, 1 decembrie 2009
luni, 30 noiembrie 2009
2 tari aproape vecine si aproape prietine
o serie de coincidente stranii leaga ultimele evenimente din romania de tara, s-o numim, namibia.
la noi, alegeri. la ei, alegeri.
5 ani la noi. 5 la ei.
12 candidati la presedintie la noi. ei, bine, 12 si la ei.
un presedinte care mai vrea un mandat si la noi, traian basescu, unul si la ei, hifikepunye pohamba.
sa mai zica cineva ca noi nu suntem bananieri.
la noi, alegeri. la ei, alegeri.
5 ani la noi. 5 la ei.
12 candidati la presedintie la noi. ei, bine, 12 si la ei.
un presedinte care mai vrea un mandat si la noi, traian basescu, unul si la ei, hifikepunye pohamba.
sa mai zica cineva ca noi nu suntem bananieri.
ce se poarta de craciun
de craciun se poarta sa asculti colinde. cu fuego, hrusca sau madrigal. ori cu toti deodata sa-ti ajunga macar pana la sf. petru.
se poarta sa intrebi ti-ai luat brad, inainte de mos nicolae. apoi se poarta sa tii bradul in casa pana la 8 martie, doar doar i-o aduce si lu ma-ta cadou.
se poarta sa te faci muci in familie, pentru ca de revelion te faci craci cu prietenii.
se poarta sa bati super-marketurile pentru acel cadou dragutz. si unic.
se poarta sa-ti faci poze cu bradul iluminat de primarie.
se poarta sa porti caciuli cu caprele numite reni.
se poarta sa balotezi mai multe sarmale ca anul trecut.
se poarta sa nu primesti colindatori.
se poarta sa te gaseasca sarbatoarea "ca tot romanul".
se poarta poarta sa folosesti servetele cu oameni de zapada.
se poarta sa traiesti "din plin".
se poarta sa intrebi ti-ai luat brad, inainte de mos nicolae. apoi se poarta sa tii bradul in casa pana la 8 martie, doar doar i-o aduce si lu ma-ta cadou.
se poarta sa te faci muci in familie, pentru ca de revelion te faci craci cu prietenii.
se poarta sa bati super-marketurile pentru acel cadou dragutz. si unic.
se poarta sa-ti faci poze cu bradul iluminat de primarie.
se poarta sa porti caciuli cu caprele numite reni.
se poarta sa balotezi mai multe sarmale ca anul trecut.
se poarta sa nu primesti colindatori.
se poarta sa te gaseasca sarbatoarea "ca tot romanul".
se poarta poarta sa folosesti servetele cu oameni de zapada.
se poarta sa traiesti "din plin".
vineri, 27 noiembrie 2009
miercuri, 25 noiembrie 2009
cronica pasarii arsice
cronica de azi o incepem cu un sfat practic.
cand mergi pe stadionul ghencea, cand joaca unirea, subliniez, cand joaca unirea, altfel e pe proprie raspundere, ia-o pe stefan cel mare si podul grant. serios, e mai liber, nu de altceva, ultrasilor! pe la casa poporului vin valuri-valuri fanii din urbea-muma.
parchezi unde gasesti loc, ca nu e ca la noi, lasi masina la parc sau in cel mai rau caz la han la manasia. apoi o iei pe langa stadion, prin noroi... bre nea gigi sau bre nea asta primaru` de la 6 si intre vii s-a pus asfalt nou*, matale n-ai o cifa sa torni sa nu ne mai umplem de noroi pana la urechi, cand venim in templul, nu-i asa, fotbalului romanesc?
ajungi la porti, acum nu ne mai palmeaza nimeni, ca cu rangers, treci ca ala de pe locul 2 in grupa G si-ti ocupi locul in fata unora si in spatele lui vochin. rezervele noastre se incalzesc cu un exercitz simplu, la deruta - v-ati prins, care presupune sa dai in minge si daca o propulsezi in balarii sa-ti iei karate.
pleaca astia, intra echipele pe o muzica aproape la fel de frumoasa ca marsu` la nunta, cand se aduc sarmalele. stadionul vibreaza ca pe vrema lu` nea nicu cand se dadea lumina: unireeeeea, unireea. gabi safta a tacut, ca e platit sa fie penibil pana la 21:45.
jucatorii sunt adusi de mana de copii. galamaz si arlauskis cred ca merg la acelasi frizer, dar folosesc geluri diferite. la formatia fc sevilla depistez o eroare: l-au uitat pe portar la hotel si au bagat magazinerul, ca doar aia care tin cheile sunt asa mici si necajiti.
incepe meciul. prima faza, se stie, gol unireeeeeeeeeeaaaaa. m-am saturat de urlat, doar ca arbitrul norvegian, fram ursul polar zice nttzzz. mii de parame am spune noi daca am fi la biblioteca, dar suntem in tribune asa ca-l bagam in propozitii cu subiect si predicat.
dupa faza asta, sevillienii parca dau cu praf de zane, ai nostri numai pun piciorul in careul lor, in schimb ei se muta ca nudistii la vama in careul nostru. brandan se complica si asta ne oftica. kanoute suteaza in bara, pe urma portaru nostru isi pierde si capu dupa ce isi pierduse paru si sevillieni mai busesc bara o data. in tribune, 1 decembrie vine mai devreme si lumea o striga pe romania. langa mine un boboc de gradinita il intreaba pe ta-su cand intra scarlatache, in timp ce fratele bobocului striga la detinatorul tricoului cu numarul 30: frunzulicaaaaaaaa da o pasa!
frunzulica tocmai daduse cu un sevillian de pamant, dar, se stie, unirea are fault. minutul 45, n-am ce face si cand mingea spitzata de brandan se duce spre careu, o zic p-aia rusinoasa: autogol. cu ajutorul lu` stramosii mei care mi-am dobandit puteri prezicatoare, vorba fapta se facu, dragutinovic o baga in halau. nu stau sa-mi culeg laurii de-a dreptul uranici, lumea topaie si striga sa se auda pan` la plopi**.
pauza. aflam ca sttutgart conduce la rangers si asta ne doare. ca pe noi, nedreptatile vietii nu ne lasa indiferenti.
repriza a doua suntem zmei, doar apostol ce e pitic de gradina si se face de ras. ce sa facem, il fluieram incet, ca e de-al nostru si il ia si lucescu la nationala. varga fuge ca jumatate- de- iepure- schiop ii ia fata unui sevillian si, de pe partea noastra, face 2-0. de pe partea ailalta e aut de poarta. partea ailalta are dreptate. intra renato si luis fabiano, adica un fel de tata lor + tata lor si asta ne provoaca o cogeamitea disonanta cognitiva: ii aplaudam, cand ar trebui sa injuram.
nu ne fac ei pe noi zice bilasco si noi impreuna cu el. doar ca bilasco rateaza, noi suntem convinsi ca am fi marcat.
varga se da lovit, sevillienii nu dau mingea afara, fram-ursul-polar opreste meciul, dan petrescu sare la cafteala cu banca spaniolilor. e clar, sunt ultimele minute. cum bah 5 minute prelungiri?
la astia prelungirile tin cat noaptea polara, frate? liberi in careu, am cacat-o, arlauskis scoate cu umarul, unde l-o mai fi gassit ca in tribune ne dezmembrasem de mult.
s-a farsit, canta toti cetatenii si pana la noi rezultate suntem dispusi sa mutam capitala la urziceni.
--
*intre vii = bucata de pamant cu o lungime de circa 400 de metri care desparte stadionul tineretului de "hanul" din manasia. also know as "no man`s land".
**plopi = zona de terase si carciumi la intrarea in urziceni, dinspre bucuresti
cand mergi pe stadionul ghencea, cand joaca unirea, subliniez, cand joaca unirea, altfel e pe proprie raspundere, ia-o pe stefan cel mare si podul grant. serios, e mai liber, nu de altceva, ultrasilor! pe la casa poporului vin valuri-valuri fanii din urbea-muma.
parchezi unde gasesti loc, ca nu e ca la noi, lasi masina la parc sau in cel mai rau caz la han la manasia. apoi o iei pe langa stadion, prin noroi... bre nea gigi sau bre nea asta primaru` de la 6 si intre vii s-a pus asfalt nou*, matale n-ai o cifa sa torni sa nu ne mai umplem de noroi pana la urechi, cand venim in templul, nu-i asa, fotbalului romanesc?
ajungi la porti, acum nu ne mai palmeaza nimeni, ca cu rangers, treci ca ala de pe locul 2 in grupa G si-ti ocupi locul in fata unora si in spatele lui vochin. rezervele noastre se incalzesc cu un exercitz simplu, la deruta - v-ati prins, care presupune sa dai in minge si daca o propulsezi in balarii sa-ti iei karate.
pleaca astia, intra echipele pe o muzica aproape la fel de frumoasa ca marsu` la nunta, cand se aduc sarmalele. stadionul vibreaza ca pe vrema lu` nea nicu cand se dadea lumina: unireeeeea, unireea. gabi safta a tacut, ca e platit sa fie penibil pana la 21:45.
jucatorii sunt adusi de mana de copii. galamaz si arlauskis cred ca merg la acelasi frizer, dar folosesc geluri diferite. la formatia fc sevilla depistez o eroare: l-au uitat pe portar la hotel si au bagat magazinerul, ca doar aia care tin cheile sunt asa mici si necajiti.
incepe meciul. prima faza, se stie, gol unireeeeeeeeeeaaaaa. m-am saturat de urlat, doar ca arbitrul norvegian, fram ursul polar zice nttzzz. mii de parame am spune noi daca am fi la biblioteca, dar suntem in tribune asa ca-l bagam in propozitii cu subiect si predicat.
dupa faza asta, sevillienii parca dau cu praf de zane, ai nostri numai pun piciorul in careul lor, in schimb ei se muta ca nudistii la vama in careul nostru. brandan se complica si asta ne oftica. kanoute suteaza in bara, pe urma portaru nostru isi pierde si capu dupa ce isi pierduse paru si sevillieni mai busesc bara o data. in tribune, 1 decembrie vine mai devreme si lumea o striga pe romania. langa mine un boboc de gradinita il intreaba pe ta-su cand intra scarlatache, in timp ce fratele bobocului striga la detinatorul tricoului cu numarul 30: frunzulicaaaaaaaa da o pasa!
frunzulica tocmai daduse cu un sevillian de pamant, dar, se stie, unirea are fault. minutul 45, n-am ce face si cand mingea spitzata de brandan se duce spre careu, o zic p-aia rusinoasa: autogol. cu ajutorul lu` stramosii mei care mi-am dobandit puteri prezicatoare, vorba fapta se facu, dragutinovic o baga in halau. nu stau sa-mi culeg laurii de-a dreptul uranici, lumea topaie si striga sa se auda pan` la plopi**.
pauza. aflam ca sttutgart conduce la rangers si asta ne doare. ca pe noi, nedreptatile vietii nu ne lasa indiferenti.
repriza a doua suntem zmei, doar apostol ce e pitic de gradina si se face de ras. ce sa facem, il fluieram incet, ca e de-al nostru si il ia si lucescu la nationala. varga fuge ca jumatate- de- iepure- schiop ii ia fata unui sevillian si, de pe partea noastra, face 2-0. de pe partea ailalta e aut de poarta. partea ailalta are dreptate. intra renato si luis fabiano, adica un fel de tata lor + tata lor si asta ne provoaca o cogeamitea disonanta cognitiva: ii aplaudam, cand ar trebui sa injuram.
nu ne fac ei pe noi zice bilasco si noi impreuna cu el. doar ca bilasco rateaza, noi suntem convinsi ca am fi marcat.
varga se da lovit, sevillienii nu dau mingea afara, fram-ursul-polar opreste meciul, dan petrescu sare la cafteala cu banca spaniolilor. e clar, sunt ultimele minute. cum bah 5 minute prelungiri?
la astia prelungirile tin cat noaptea polara, frate? liberi in careu, am cacat-o, arlauskis scoate cu umarul, unde l-o mai fi gassit ca in tribune ne dezmembrasem de mult.
s-a farsit, canta toti cetatenii si pana la noi rezultate suntem dispusi sa mutam capitala la urziceni.
--
*intre vii = bucata de pamant cu o lungime de circa 400 de metri care desparte stadionul tineretului de "hanul" din manasia. also know as "no man`s land".
**plopi = zona de terase si carciumi la intrarea in urziceni, dinspre bucuresti
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
o mizerie. votul
sa nu mergeti la vot!
de ce ati face-o? sa alegeti iarasi raul cel mai mic si sa fiti din nou dezamagiti? ar fi o dovada de prostie, ca faza ati repetat-o deja de prea multe ori. si chiar daca alegeti bunul cel mai mare, cand a fost ultima oara cand votand ceva, viata voastra a devenit mai misto? nu-mi spuneti ca stiu.
sa mergeti ca e un drept castigat cu sange la revolutie? de parca, toti cretinii care n-au obosit de cat de des repeta asta au facut sondaj in cimitire. de parca, libertatea nu e mai libera cand spui nu, decat atunci cand spui da. de parca, votul era numai pentru membrii de partid pe vremea ailalta.
sa mergeti sa va exercitati un drept cetatenesc? de ce sa fiti voi cetateni, tocmai in statul care nu da doua parale chioare pe cetatenii lui?
sa schimbati, impreuna, ceva? de ce ati fi impreuna acum, cand zi de zi sunteti fiecare pe barba voastra?
maine, nu va mai lasati amagiti ca aveti puterea.
n-ati avut-o niciodata, d-apoi acum cand e gripa porcina.
p.s.
oare de ce sectia e si de vot si de politie?
de ce ati face-o? sa alegeti iarasi raul cel mai mic si sa fiti din nou dezamagiti? ar fi o dovada de prostie, ca faza ati repetat-o deja de prea multe ori. si chiar daca alegeti bunul cel mai mare, cand a fost ultima oara cand votand ceva, viata voastra a devenit mai misto? nu-mi spuneti ca stiu.
sa mergeti ca e un drept castigat cu sange la revolutie? de parca, toti cretinii care n-au obosit de cat de des repeta asta au facut sondaj in cimitire. de parca, libertatea nu e mai libera cand spui nu, decat atunci cand spui da. de parca, votul era numai pentru membrii de partid pe vremea ailalta.
sa mergeti sa va exercitati un drept cetatenesc? de ce sa fiti voi cetateni, tocmai in statul care nu da doua parale chioare pe cetatenii lui?
sa schimbati, impreuna, ceva? de ce ati fi impreuna acum, cand zi de zi sunteti fiecare pe barba voastra?
maine, nu va mai lasati amagiti ca aveti puterea.
n-ati avut-o niciodata, d-apoi acum cand e gripa porcina.
p.s.
oare de ce sectia e si de vot si de politie?
vineri, 13 noiembrie 2009
s-a intalnit hotu cu prostu
bucegiu, ati capiat?
- voi sunteti de la oras?
- da, bade!
- se vede mah feciori!
- ne-ai ghicit dupa tzoale. firma de smecheri.
- aaaa, nu. da cine pula calului sa urce cu lada frigorifica in varf de munte. ori aia de la oras, ori aia cu reclame.
- auzi, bre, da matale ce hal de cioban esti, ca oi n-ai, camasa aia e spalata cu lenor si daca ne dam mai aproape candesti a parfum, nu a stana?
- hai mucles ca pun cateaua pa voi. dati si voi o bere? ca eu nu va dau o tuica. pe aia am baut-o de cand am facut-o.
- sigur, mosule. si zic mosule, dar sa n-o iei ad litteram. e o vorba asa mai pentru baieti de baieti.
(din lada frigorifica e scos frumos un pet de 2 L, brobonit si prietenos)
- mah baieti, dar noi bem din sticla ca taranii?
- se poate? ia tineti, bah, cate un pahar din asta frumos, cu firma pe el. ca asa suntem noi, sa stii. la ciorba nu folosim lingura, da` la bere, paharul nu ne lipseste niciodata. sa vada si babele astea din spate, ca nu suntem neam de traista.
- noroc!
- noroc!
- STOOPPPP! RELUAM!
- bah e BUCEGI, nu noroc, de cate ori sa va zic! mortii ma-sii, de nu va luati voi banii pe jumate....
- voi sunteti de la oras?
- da, bade!
- se vede mah feciori!
- ne-ai ghicit dupa tzoale. firma de smecheri.
- aaaa, nu. da cine pula calului sa urce cu lada frigorifica in varf de munte. ori aia de la oras, ori aia cu reclame.
- auzi, bre, da matale ce hal de cioban esti, ca oi n-ai, camasa aia e spalata cu lenor si daca ne dam mai aproape candesti a parfum, nu a stana?
- hai mucles ca pun cateaua pa voi. dati si voi o bere? ca eu nu va dau o tuica. pe aia am baut-o de cand am facut-o.
- sigur, mosule. si zic mosule, dar sa n-o iei ad litteram. e o vorba asa mai pentru baieti de baieti.
(din lada frigorifica e scos frumos un pet de 2 L, brobonit si prietenos)
- mah baieti, dar noi bem din sticla ca taranii?
- se poate? ia tineti, bah, cate un pahar din asta frumos, cu firma pe el. ca asa suntem noi, sa stii. la ciorba nu folosim lingura, da` la bere, paharul nu ne lipseste niciodata. sa vada si babele astea din spate, ca nu suntem neam de traista.
- noroc!
- noroc!
- STOOPPPP! RELUAM!
- bah e BUCEGI, nu noroc, de cate ori sa va zic! mortii ma-sii, de nu va luati voi banii pe jumate....
marți, 3 noiembrie 2009
miercuri, 28 octombrie 2009
de ce barbatii sunt semne de apa, iar femeile semne de aer sau cum am revolutionat fenomenologia horoscopologiei
fii cashto ca e treaba mai serioasa decat aia cu barbatii + marte si femeile + venus.
asa, cu aceasta captatio benevolente incheiata, sa analizam.
cum stam noi cand facem 6,28 (pi +pi)? cu fatza la fenomen, ca ce dreacu suntem barbati.
deci, vedem un sirag de apa rara pe mosie revarsata.
cum stau ele cand fac susu? ca ele nu fac pipi, fac susu. cu fata spre orizont ca soldatul rus.
deci, vad azotul, oxigenul si cele mai patrunzatoare dintre ele, chiar si argonul din aer.
asa ca voi varsatorilor, balantelor si gemenilor sunteti fete , bah.
asa, cu aceasta captatio benevolente incheiata, sa analizam.
cum stam noi cand facem 6,28 (pi +pi)? cu fatza la fenomen, ca ce dreacu suntem barbati.
deci, vedem un sirag de apa rara pe mosie revarsata.
cum stau ele cand fac susu? ca ele nu fac pipi, fac susu. cu fata spre orizont ca soldatul rus.
deci, vad azotul, oxigenul si cele mai patrunzatoare dintre ele, chiar si argonul din aer.
asa ca voi varsatorilor, balantelor si gemenilor sunteti fete , bah.
luni, 26 octombrie 2009
stralucirea din ochii ei. intre pozitii si faza lunga
sambata ne-am certat. fusese o juma de zi grozava, apoi s-a terminat. dintr-o data. nu stiu din ce a inceput. stiu ca s-a terminat pe dionisie lupu. da, acolo unde are sediul gsp. i-am vazut si pe andries si geambasu la tigara. vorbeau despre jon lord. pe ei i-am auzit, pe ea nu mai voiam s-o ascult.
ea a tacut brusc, eu am inceput sa ma rastesc. ca un maimutoi care-si inchipuie ca tot ce e galben e banana. am injurat, am implorat, am insistat. ea imi intorsese spatele, chiar daca era cu fata.
am lasat-o acolo si am plecat. in treburile mele, in gandurile mele, in plm.
m-am intors duminica. spre pranz, venind dinspre ase. la spitalul oftalmologic, erau 4 gabori care faceau schimb de telefoan. asa o fi ruleta tiganeasca, ratezi pin-ul iti zboara palaria.
n-aveam flori, dar ar fi fost bine. n-as mai fi dat din maini, agitat si emotionat. posedam fluturi in stomac si probabil, ca era cald si zahar acolo, ca prea isi luasera toti zborul. la blocul ala unde au stat multe placute comemorative, inima imi urcase in gat si intreba omuletul daca a vazut vreo iesire.
ea era acolo unde am lasat-o. ne-am imbratisat, fara sa ne dea vreo lacrima. am stat impreuna mai multe ceasuri, de parca nimic nu s-ar fi intamplat cu o zi inainte. cu toate ca se intamplase. politetea ne dadea de gol. am vrut s-o ajut si n-am putut. de fapt, n-a vrut. a refuzat orice ar fi venit de la mine. n-am inteles-o, dar ieri i-am respectat dorinta.
pana azi cand i-am aratat ca dragoste cu de-a sila se poate.
am chemat platforma si am bagat-o in service. sa-i vina electromotorul la cap.
ea a tacut brusc, eu am inceput sa ma rastesc. ca un maimutoi care-si inchipuie ca tot ce e galben e banana. am injurat, am implorat, am insistat. ea imi intorsese spatele, chiar daca era cu fata.
am lasat-o acolo si am plecat. in treburile mele, in gandurile mele, in plm.
m-am intors duminica. spre pranz, venind dinspre ase. la spitalul oftalmologic, erau 4 gabori care faceau schimb de telefoan. asa o fi ruleta tiganeasca, ratezi pin-ul iti zboara palaria.
n-aveam flori, dar ar fi fost bine. n-as mai fi dat din maini, agitat si emotionat. posedam fluturi in stomac si probabil, ca era cald si zahar acolo, ca prea isi luasera toti zborul. la blocul ala unde au stat multe placute comemorative, inima imi urcase in gat si intreba omuletul daca a vazut vreo iesire.
ea era acolo unde am lasat-o. ne-am imbratisat, fara sa ne dea vreo lacrima. am stat impreuna mai multe ceasuri, de parca nimic nu s-ar fi intamplat cu o zi inainte. cu toate ca se intamplase. politetea ne dadea de gol. am vrut s-o ajut si n-am putut. de fapt, n-a vrut. a refuzat orice ar fi venit de la mine. n-am inteles-o, dar ieri i-am respectat dorinta.
pana azi cand i-am aratat ca dragoste cu de-a sila se poate.
am chemat platforma si am bagat-o in service. sa-i vina electromotorul la cap.
joi, 22 octombrie 2009
senin ce cer
de dimineata cerul era acolo. unde-l lasasem azi-noapte.
doar ca acum era minunat. si netrist. si nu se oglindea nimeni si nimic in el. era cer pur si simplu.
fara sa-si dea cu parfum, sa se pieptane, sau sa-si puna flori la butoniera. si facea exact ce-i placea, nu conta ca multi trageau cu coada ochiului, ba chiar se uitau insistent la el.
nu-i mai pasa ca e lumina si ar putea sa se dea de gol. era albastru si mii de norisori albi stateau pe burta lui. cam la fel cum nisipul se asaza intr-o mare turcoaz numai buna de pozat pentru pliante.
nu l-am fotografiat. stii de ce? era prea frumos ca sa nu fie adevarat.
doar ca acum era minunat. si netrist. si nu se oglindea nimeni si nimic in el. era cer pur si simplu.
fara sa-si dea cu parfum, sa se pieptane, sau sa-si puna flori la butoniera. si facea exact ce-i placea, nu conta ca multi trageau cu coada ochiului, ba chiar se uitau insistent la el.
nu-i mai pasa ca e lumina si ar putea sa se dea de gol. era albastru si mii de norisori albi stateau pe burta lui. cam la fel cum nisipul se asaza intr-o mare turcoaz numai buna de pozat pentru pliante.
nu l-am fotografiat. stii de ce? era prea frumos ca sa nu fie adevarat.
sâmbătă, 17 octombrie 2009
pleaca
daca nu-ti mai apartii, pleaca.
daca nu-i mai apartii, pleaca.
daca nu ai iesiri, pleaca.
daca iti traiesc altii viata, pleaca.
daca nu vezi oamenii, pleaca.
daca timpul trece mai mult prin agenda, decat prin ceas, pleaca.
daca nu te mai intrebi, pleaca.
daca nu-ti mai pasa, pleaca.
daca pleci, fugi.
daca nu-i mai apartii, pleaca.
daca nu ai iesiri, pleaca.
daca iti traiesc altii viata, pleaca.
daca nu vezi oamenii, pleaca.
daca timpul trece mai mult prin agenda, decat prin ceas, pleaca.
daca nu te mai intrebi, pleaca.
daca nu-ti mai pasa, pleaca.
daca pleci, fugi.
luni, 12 octombrie 2009
joi, 8 octombrie 2009
sâmbătă, 3 octombrie 2009
miercuri, 30 septembrie 2009
meciul cu margele de sticla
m-ati mintit mah, m-ati mintit.
mi-ati spus ca s-au vandut 1000 de bilete si ca n-o sa fie nimeni la stadion.
asa ca am plecat lejer, cu o ora jumate inainte de meci, cu gandul clar ca pana incepe o sa intepenesc de plictiseala.
si tu dj-iule de la guerilla, care la 21.30, erai flegmatic si bombastic trimitand coollii la meci de champions league ca n-o sa fie nimeni. va rog, va implor, va leg sireturile, explicati-mi cum de am ajuns pe stadion cand meciul incepuse si fara sa ma asez bine, nemtii o si bagasera in halau?
explicati-mi voi cum am facut o ora si zece minute de la eroilor la ghencea, bara la bara - razoare - stadion, de parca juca steaua cu real madrid? stiu, n-ati tinut seama de mobilizarea baraganului, de forcingul taranilor, de evervescenta gruparilor dure: manasia- alexeni - roata- cosereni. si ma opresc aici cu enumerarea factiunilor ultrase.
si altii, de ce m-ati mintit ca la fotolii e frumos? ca doar stiam cum e. doar ii injurasem de atatea ori pe burjuii pe care ii vedeam dupa geamul de la tribuna 1, cum stau ca manechinele de plastic din obor.
intri si e liniste, nici macar stewarzii nu crapa samanta. nu te controleaza nimeni si asa, nici cu jandarmii nu poti sa te certi. te strecori in acvariu, te asezi si te intristezi. sunt oameni la costum, de parca brandan e tenor si galamaz bariton. daca meciul ar fi fost in august, ai fi auzit musca, bazz-bazzz. plastic pe haine, plastic pe fete, natura moarta cu amorf. arbitrii nu sunt trimisi sa-si caute barza, adversarilor nu li se prezice viitorul, langa tine miroase a rabane, nu a copane.
apostol o da in balarii.
ai vrea sa te ridici in picioare asa cum fac ai tai, aia de ii vezi la a2-a. dar ai fi la fel de adecvat ca un pescar in otelarie. ai vrea sa dai indicatii ca restul de 15000 de antrenori, dar ar fi ca si cum ai da stufat de miel presedintelui Asociatiei Vegetarienilor. tropai in fotoliu, plangand dupa scaunele de la uniplast.
si bilasco pierde iar mingea.
noroc cu niste nemtoaice dotate in piept si suflet care striga si suspina. ai si tu pe cine trimite la oktober fest, le poti zice ceva de foreiber si normal, credeau ca scapa?! "mercedes izbit in zid".
goooooooollllllll varga.
sunt in spinarea unora de la sony, ma intorc catre unii de la unicredit, zbier pana ragusesc doar doar ford, official partner o sa aiba si el o reactie. la tribuna a 2-a ma pupam cu tot randul pana acum. suntem peste ei, numai eu stau in fotoliu si rontai la hanorac.
hai nicule, ca te stiu de cand jucai in c.
se termina meciul, scrobitii au plecat din minutul 85 sa nu se inghesuie si ma urnesc si eu dupa ce i-am aplaudat pe baieti. rezultatul merita mai mult din partea mea. macar o raguseala de 2 zile.
mi-ati spus ca s-au vandut 1000 de bilete si ca n-o sa fie nimeni la stadion.
asa ca am plecat lejer, cu o ora jumate inainte de meci, cu gandul clar ca pana incepe o sa intepenesc de plictiseala.
si tu dj-iule de la guerilla, care la 21.30, erai flegmatic si bombastic trimitand coollii la meci de champions league ca n-o sa fie nimeni. va rog, va implor, va leg sireturile, explicati-mi cum de am ajuns pe stadion cand meciul incepuse si fara sa ma asez bine, nemtii o si bagasera in halau?
explicati-mi voi cum am facut o ora si zece minute de la eroilor la ghencea, bara la bara - razoare - stadion, de parca juca steaua cu real madrid? stiu, n-ati tinut seama de mobilizarea baraganului, de forcingul taranilor, de evervescenta gruparilor dure: manasia- alexeni - roata- cosereni. si ma opresc aici cu enumerarea factiunilor ultrase.
si altii, de ce m-ati mintit ca la fotolii e frumos? ca doar stiam cum e. doar ii injurasem de atatea ori pe burjuii pe care ii vedeam dupa geamul de la tribuna 1, cum stau ca manechinele de plastic din obor.
intri si e liniste, nici macar stewarzii nu crapa samanta. nu te controleaza nimeni si asa, nici cu jandarmii nu poti sa te certi. te strecori in acvariu, te asezi si te intristezi. sunt oameni la costum, de parca brandan e tenor si galamaz bariton. daca meciul ar fi fost in august, ai fi auzit musca, bazz-bazzz. plastic pe haine, plastic pe fete, natura moarta cu amorf. arbitrii nu sunt trimisi sa-si caute barza, adversarilor nu li se prezice viitorul, langa tine miroase a rabane, nu a copane.
apostol o da in balarii.
ai vrea sa te ridici in picioare asa cum fac ai tai, aia de ii vezi la a2-a. dar ai fi la fel de adecvat ca un pescar in otelarie. ai vrea sa dai indicatii ca restul de 15000 de antrenori, dar ar fi ca si cum ai da stufat de miel presedintelui Asociatiei Vegetarienilor. tropai in fotoliu, plangand dupa scaunele de la uniplast.
si bilasco pierde iar mingea.
noroc cu niste nemtoaice dotate in piept si suflet care striga si suspina. ai si tu pe cine trimite la oktober fest, le poti zice ceva de foreiber si normal, credeau ca scapa?! "mercedes izbit in zid".
goooooooollllllll varga.
sunt in spinarea unora de la sony, ma intorc catre unii de la unicredit, zbier pana ragusesc doar doar ford, official partner o sa aiba si el o reactie. la tribuna a 2-a ma pupam cu tot randul pana acum. suntem peste ei, numai eu stau in fotoliu si rontai la hanorac.
hai nicule, ca te stiu de cand jucai in c.
se termina meciul, scrobitii au plecat din minutul 85 sa nu se inghesuie si ma urnesc si eu dupa ce i-am aplaudat pe baieti. rezultatul merita mai mult din partea mea. macar o raguseala de 2 zile.
joi, 24 septembrie 2009
miercuri, 23 septembrie 2009
marți, 22 septembrie 2009
bucurosi de oaspeti
noi primim oaspetii cu paine si sare.
dar nu ii intrebam inainte cum stau cu tensiunea sau daca sunt la dieta.
dupa, nu le dam apa minerala premiata international si nici vinuri din vii cultivate de pe vremea dacilor.
nu le dam nici branza, nici manz, nici viezure. viezure nici nu mai stim cum arata, asa ca e mai bine ca nu le dam. pe urma, ii lasam sa se stearga pe ce or gasi, ca noi folosim servetelul sa suflam nasul. aaa, bine nu chiar mereu, ca avem si mansete.
ii invitam sa se aseze, dar nu luam cainele din fotoliu, ii rugam sa se tina daca au nevoie la buda, ca nu merge flotorul si le oferim papuci, chiar daca ei nu se descalta.
pe urma purtam o conversatie politicoasa, dam mult din mana si nu uitam sa intrebam ce salariu au. la plecare le oferim si un cadou, tocmai ala de l-am primit mai demult si nu stim cum sa scapam de el. dupa ce se cara, deschidem geamul sa se aeriseasca pentru ca ne-au imputit casa.
tot sa primim musafiri
dar nu ii intrebam inainte cum stau cu tensiunea sau daca sunt la dieta.
dupa, nu le dam apa minerala premiata international si nici vinuri din vii cultivate de pe vremea dacilor.
nu le dam nici branza, nici manz, nici viezure. viezure nici nu mai stim cum arata, asa ca e mai bine ca nu le dam. pe urma, ii lasam sa se stearga pe ce or gasi, ca noi folosim servetelul sa suflam nasul. aaa, bine nu chiar mereu, ca avem si mansete.
ii invitam sa se aseze, dar nu luam cainele din fotoliu, ii rugam sa se tina daca au nevoie la buda, ca nu merge flotorul si le oferim papuci, chiar daca ei nu se descalta.
pe urma purtam o conversatie politicoasa, dam mult din mana si nu uitam sa intrebam ce salariu au. la plecare le oferim si un cadou, tocmai ala de l-am primit mai demult si nu stim cum sa scapam de el. dupa ce se cara, deschidem geamul sa se aeriseasca pentru ca ne-au imputit casa.
tot sa primim musafiri
luni, 21 septembrie 2009
miercuri, 16 septembrie 2009
nume de seama ale literaturii mondiale ne-au vizitat tara
anu trecut mihaela radulescu venea la pamuk.
anu asta rushdie vine la monica barladeanu.
care-i scriitor mai bun?
anu asta rushdie vine la monica barladeanu.
care-i scriitor mai bun?
vineri, 11 septembrie 2009
guma tipi-top si punctele de frontiera
imi place tipa asta. la fel cum mi-au placut si slumdogii. mult si apasat. ca atunci cand se rupe ceva in tine si n-ai nimic cu care sa cosi sau sa repari si muschii se strang speriati sa nu o pateasca. ca muschii sunt un fel de arici, se dau teposi, dar cand ti-e lumea mai draga se pun pe burta, inchid ochii si se gandesc cum ar fi sa fim struti. trebuie sa ii intelegi, toti trag de ei ca de o guma tipi-top.
nu e chestie ca am crescut cu eliade in grinda si fara india viata e pustiu. nu-mi doresc sa ajung acolo si pot sa fac o brosura scrisa marunt cu locuri in care as calca inaintea peninsulei care seamana cu un cornet de inghetata.
dar, jhumpa asta chiar stie despre ce vorbeste (cred ca mi-a placut si pentru ca numele ei suna ca un slam-dunk mesterit de jordan si in sport putine lucruri sunt mai frumoase de atat). jhumpa povesteste despre dezradacinare, despre jumatati de suflete care umbla in oameni intregi, despre lucruri pe care nu dai doua rupii o viata intreaga si pe care pe urma simti ca nu le mai poti cumpara cu toata comoara piratilor.
eroii ei sunt oameni care si-au parasit locul, care nu mai au nici inainte, nici inapoi, care se nenorocesc pe ei si apoi ii rup si pe copii. nu ca noua, astora, de fugim de ceva dupa altceva, aici, mai pe loc, nu ne-ar trebui, dar pentru milioanele de "italieni" si "spanioli" cu care m-am intalnit pe drumul de la nadlac, cartile tipei ar trebui sa fie obligatorii, ca viza pe vremuri.
nu e chestie ca am crescut cu eliade in grinda si fara india viata e pustiu. nu-mi doresc sa ajung acolo si pot sa fac o brosura scrisa marunt cu locuri in care as calca inaintea peninsulei care seamana cu un cornet de inghetata.
dar, jhumpa asta chiar stie despre ce vorbeste (cred ca mi-a placut si pentru ca numele ei suna ca un slam-dunk mesterit de jordan si in sport putine lucruri sunt mai frumoase de atat). jhumpa povesteste despre dezradacinare, despre jumatati de suflete care umbla in oameni intregi, despre lucruri pe care nu dai doua rupii o viata intreaga si pe care pe urma simti ca nu le mai poti cumpara cu toata comoara piratilor.
eroii ei sunt oameni care si-au parasit locul, care nu mai au nici inainte, nici inapoi, care se nenorocesc pe ei si apoi ii rup si pe copii. nu ca noua, astora, de fugim de ceva dupa altceva, aici, mai pe loc, nu ne-ar trebui, dar pentru milioanele de "italieni" si "spanioli" cu care m-am intalnit pe drumul de la nadlac, cartile tipei ar trebui sa fie obligatorii, ca viza pe vremuri.
luni, 7 septembrie 2009
joi, 3 septembrie 2009
vineri, 14 august 2009
oamenii de august
poate voi nu stiti, dar in bucuresti exista oameni de august. ei se deosebesc de restul oamenilor pentru ca seamana cu niste jucarii din lemn scoase in serie de un mester cu shortz de piele plin de rumegus, caruia ochii i se rotesc in cap de prea mult vin la carafa.
pe oamenii de august nu ii mai intalnesti in nicio alta luna, chiar daca prin iulie par ca plutesc in aer, iar in septembrie, pe langa cismele le vezi niscaiva urme.
e un jandarm dolofan care sta langa o ghereta de ambasada si saluta politicos doamnele de pe strada, in timp ce mainile se grabesc, pofticioase, sa desfaca o magura.
si mai e si o babutza cu palarie albastra ce pare crosetata si cu ciorapi cu volane, imprumutati de la vreo nepoata ce se pregateste de scoala, dusa de bratz de o babutza mai tanara. la sosea nu se mai iese demult, dar pe pariu ca din franceza nu a uitat o boaba.
si mai e o batrana. trista, sprijinita de geamul unui magazin de electronice in timp ce cainele din lesa sta la cativa metri mai departe, cascand plictisit si neomeneste dezinteresat de cornetul cu inghetata din care batrana rupe ca din anafura.
in august poti sa vezi si un barbat zdrentuit care in alta viata a avut un picior de lemn si tricou marinaresc, dar care acum se multumeste cu adidasi scalciati si camasa patata. ochii ii sunt umflati si vineti, asa cum i-a avut intotdeauna, dar punga Avon e noua si plina. cu creme si farduri pentru pielea tabacita? exista o mare probabilitate sa nu.
si tot in august exista o doamna care si-a pierdut tocul la metrou, dar care din mandrie si prejudecata n-a alergat sa-l recupereze si sa-l tavaleasca prin lipici. asa ca tocul se plimba bezmetic si obraznic printre picioare grabite, urcand pe scarile rulante. doar o plimbare solitara printr-un luna park cu soarele in crestet ar putea face un toc mai fericit de atat.
pe oamenii de august nu ii mai intalnesti in nicio alta luna, chiar daca prin iulie par ca plutesc in aer, iar in septembrie, pe langa cismele le vezi niscaiva urme.
e un jandarm dolofan care sta langa o ghereta de ambasada si saluta politicos doamnele de pe strada, in timp ce mainile se grabesc, pofticioase, sa desfaca o magura.
si mai e si o babutza cu palarie albastra ce pare crosetata si cu ciorapi cu volane, imprumutati de la vreo nepoata ce se pregateste de scoala, dusa de bratz de o babutza mai tanara. la sosea nu se mai iese demult, dar pe pariu ca din franceza nu a uitat o boaba.
si mai e o batrana. trista, sprijinita de geamul unui magazin de electronice in timp ce cainele din lesa sta la cativa metri mai departe, cascand plictisit si neomeneste dezinteresat de cornetul cu inghetata din care batrana rupe ca din anafura.
in august poti sa vezi si un barbat zdrentuit care in alta viata a avut un picior de lemn si tricou marinaresc, dar care acum se multumeste cu adidasi scalciati si camasa patata. ochii ii sunt umflati si vineti, asa cum i-a avut intotdeauna, dar punga Avon e noua si plina. cu creme si farduri pentru pielea tabacita? exista o mare probabilitate sa nu.
si tot in august exista o doamna care si-a pierdut tocul la metrou, dar care din mandrie si prejudecata n-a alergat sa-l recupereze si sa-l tavaleasca prin lipici. asa ca tocul se plimba bezmetic si obraznic printre picioare grabite, urcand pe scarile rulante. doar o plimbare solitara printr-un luna park cu soarele in crestet ar putea face un toc mai fericit de atat.
marți, 11 august 2009
joi, 6 august 2009
printre ce oameni trebuie sa ne gasim rostul
cum le potrivim noi:
dimineata - Simulare de incendiu la cea mai inalta cladire din Bucuresti.
seara - Ploaia a imobilizat Capitala.
dimineata - Simulare de incendiu la cea mai inalta cladire din Bucuresti.
seara - Ploaia a imobilizat Capitala.
marea batalie din namiezii de duminica
monstrii-graffiti urasc sa se uite la televizor, fie zi, fie noapte. le place sa faca tavi de paine prajita la toaster, sa bage piulite in cuptorul cu microunde si sa stea cu fundul pe masina de spalat cand aceasta e la programul de stoarcere. televizoarele insa, au doar un hai sictir din partea lor.se intampla ca monstrii-graffiti sa iasa la plimbare si la un colt de bloc sa dea peste o gasca de diamante si siriusi care in stil golanesc dau sonorul tare, ard diode si se ciupesc de lampi. cum il vazura pe monstru umbland hai hui, ii cautara galceava. monstrul se sperie, isi ravasi degetele pentru orice eventualitate si incerca sa treaca pe trotuarul de vis-a-vis.
televizoarele il pandeau si incepura sa-si dea imaginile peste cap, iar unul , extrem de nervos, se umplu de purici. cu coada ochiului zari un furtun de aer conditionat si-l inhata precipitat. gasca facu un pas inapoi pana dadu de un cablu impamantat.
marți, 4 august 2009
ilie cochilie
in locuri unde temperatura se ia la nivelul solului, nu la 2 m inaltime de parca am pasi toti pe nori ca yoghinii pastratori ai secretului yoghurt, se intampla si fapte prea putin gingase.
de exemplu cainii leorpaie apa direct de la cismea si apoi o zbughesc direct la stalp, dar nu pentru ce v-ati astepta voi. au in buzunar zeci de afise cu stapanii pierduti pe care le lipesc cu ochii rataciti in nesfarsitul cablurilor electrice. uneori ofera si recompense, dar sa nu va asteptati la sume mari. chiar si la ei exista vorba: gestul conteaza.
alteori, oameni care se opun progresului ies in drum cu favoriti lasati si abundenti. urasc castile, asa ca isi lasa favoriti, mai grosi sau mai subtiri, depinde de melomania fiecaruia. acum simt nevoia unei paranteze () melomania - a nu se confunda cu iubirea de meloane sau de pepeni.
urmandu-le pasii vei ajunge intr-un institut de cercetare stiintifica unde foci incruntate nu-ti vor permite accesul. nu e nicio suparare surioarelor le poti striga, pentru ca presa le-a publicat deja ultimele descoperiri. cum ar fi palaria cu boruri largi, instrument util in contracararea dresorilor batrani. cu o asa palarie pe ochi, sa mai indrazneasca vreunul sa-ti arunce o minge-n nas.
de exemplu cainii leorpaie apa direct de la cismea si apoi o zbughesc direct la stalp, dar nu pentru ce v-ati astepta voi. au in buzunar zeci de afise cu stapanii pierduti pe care le lipesc cu ochii rataciti in nesfarsitul cablurilor electrice. uneori ofera si recompense, dar sa nu va asteptati la sume mari. chiar si la ei exista vorba: gestul conteaza.
alteori, oameni care se opun progresului ies in drum cu favoriti lasati si abundenti. urasc castile, asa ca isi lasa favoriti, mai grosi sau mai subtiri, depinde de melomania fiecaruia. acum simt nevoia unei paranteze () melomania - a nu se confunda cu iubirea de meloane sau de pepeni.
urmandu-le pasii vei ajunge intr-un institut de cercetare stiintifica unde foci incruntate nu-ti vor permite accesul. nu e nicio suparare surioarelor le poti striga, pentru ca presa le-a publicat deja ultimele descoperiri. cum ar fi palaria cu boruri largi, instrument util in contracararea dresorilor batrani. cu o asa palarie pe ochi, sa mai indrazneasca vreunul sa-ti arunce o minge-n nas.
luni, 3 august 2009
ce bine ca umberto eco n-a avut, dar are
cartea asta pare subtire, dar sa stiti ca nu e. desi s-ar putea ca noaptea sa ii creasca pagini, asa cum le cresc cozi soparlelor si fulgi gainilor. oricum e suspect ca o carte sa aiba 500 si de pagini, dar sa nu le arate, de parca ar face flotari si liftinguri nenumarate.
dupa 10 luni de lupta dreapta, am biruit oarecum si am terminat-o. noroc ca nu am salteaua direct pe podea si am putut sa-i fac un vant energic sub pat in camera de tortura a valatucilor. pentru ca 10 luni, cartea asta mi-a mancat sufletul, iar autorul ei mi-a terminat nervii. am vrut sa o abandonez pe o banca in parc, sa o las pe scaun in ultimul metrou al zilei, sa o ingrop intre dictionare si enciclopedii, de acolo de unde nici albumul cu surprize turbo, n-ar mai fi iesit.
nimic, nimicutza.
dupa ce terminam o carte normala sau chiar doua, eco imi dadea la temelie. si de fiecare data cand o luam de coperti si aruncam cu ea de pereti, mi se parea ca il vad pe prestigiosul autor cum se caca personal pe el de atata ras. si ca rasul nu s-a oprit la el de cand s-a apucat sa scrie tomul. altfel nu inteleg ce placere sa ai sa combini pagini cusute parca din chanson de roland cu manualul de astronomie, foiletoane de secol 18, filosofie antica sau maieutica crestina. toate date atat de aberant, dar un aberant cu care ai bea o bere, ca-i lipseau doar smile face-urile la sfarsit de rand.
in incheiere, as vrea sa subliniez ca am convingerea ca domnul eco a vrut sa devina actor, ca la cabotinism l-a perforat si pe fernandel, iar eu am ajuns sa urasc porumbeii dupa un capitol mai greu pentru nervi decat carnea de porc pentru ficat.
dupa 10 luni de lupta dreapta, am biruit oarecum si am terminat-o. noroc ca nu am salteaua direct pe podea si am putut sa-i fac un vant energic sub pat in camera de tortura a valatucilor. pentru ca 10 luni, cartea asta mi-a mancat sufletul, iar autorul ei mi-a terminat nervii. am vrut sa o abandonez pe o banca in parc, sa o las pe scaun in ultimul metrou al zilei, sa o ingrop intre dictionare si enciclopedii, de acolo de unde nici albumul cu surprize turbo, n-ar mai fi iesit.
nimic, nimicutza.
dupa ce terminam o carte normala sau chiar doua, eco imi dadea la temelie. si de fiecare data cand o luam de coperti si aruncam cu ea de pereti, mi se parea ca il vad pe prestigiosul autor cum se caca personal pe el de atata ras. si ca rasul nu s-a oprit la el de cand s-a apucat sa scrie tomul. altfel nu inteleg ce placere sa ai sa combini pagini cusute parca din chanson de roland cu manualul de astronomie, foiletoane de secol 18, filosofie antica sau maieutica crestina. toate date atat de aberant, dar un aberant cu care ai bea o bere, ca-i lipseau doar smile face-urile la sfarsit de rand.
in incheiere, as vrea sa subliniez ca am convingerea ca domnul eco a vrut sa devina actor, ca la cabotinism l-a perforat si pe fernandel, iar eu am ajuns sa urasc porumbeii dupa un capitol mai greu pentru nervi decat carnea de porc pentru ficat.
joi, 30 iulie 2009
ridicaturi
masinile care ridica masini, n-au nimic sfant in ele, desi pe ele scrie "Nihil sine deo".
miercuri, 29 iulie 2009
csi bucharest
politistilor din masinile de politie (comunitara sau rutiera) li se pune fiola?
si daca da, de ce nu se gasesc cearsafuri imprimate cu chinezi? fie si in valiza?
si daca da, de ce nu se gasesc cearsafuri imprimate cu chinezi? fie si in valiza?
vineri, 24 iulie 2009
baietii buni sunt noii baieti rai
contador n-a luptat cu cancerul. n-a dat milioane de dolari fundatiilor umanitare si nici pe sheryl crow am impresia ca n-o cunoaste. nu e prieten cu ben stiller sau mattew mc caunghaey si bodyguarzii, deocamdata, nu-l incadreaza ca pe o felie de parizer.
rade cam stupid si dintii lui sunt mari si par proaspat scosi de la albit. i se spune pistolarul, desi la felul cum pedaleaza parca duce mitraliera cu el. castiga mai des in ciuda coechipierilor, decat a adversarilor, evadeaza fara sa fie tarat de echipa si dupa toate astea nu alearga la twitter sa dea sentinte.
mai important decat faptul ca o sa castige turul frantei e ca a caftit astana, marunt si apasat. nu doar pe armstrong ci pe tot neamul lui, de la kloden la leipheimer. care de cand stiu ei lasa capul jos si se incoloneaza in spatele patronului ca zilierii din constructii.
si cu toate astea, tot contador e vinovat. ca a accelarat, ca n-a avut pana, ca nu l-a luat pe armstrong pe portbagaj si nu a predat ghidonul sa treaca legenda vie prima linia de sosire. asa cum stia americanul ca se face in turul frantei. cand juma de pluton trebuia sa-l ajute sa se gateasca in galben ca sa poata sa dea mana cu bush la casa alba.
atitudinea asta de genunchisti in fata unicului ciclist probabil ca a facut mai mult rau turului frantei decat toate testele pozitive la controlul antidopping, din ultimii 15 ani. si in momentul in care unul nu mai pune botul la harneala legendelor si bate la ele ca la fasole, el cade de bulangiu.
e prea multa panta in urcare, asa ca hai, apa gazoasa de aici!
rade cam stupid si dintii lui sunt mari si par proaspat scosi de la albit. i se spune pistolarul, desi la felul cum pedaleaza parca duce mitraliera cu el. castiga mai des in ciuda coechipierilor, decat a adversarilor, evadeaza fara sa fie tarat de echipa si dupa toate astea nu alearga la twitter sa dea sentinte.
mai important decat faptul ca o sa castige turul frantei e ca a caftit astana, marunt si apasat. nu doar pe armstrong ci pe tot neamul lui, de la kloden la leipheimer. care de cand stiu ei lasa capul jos si se incoloneaza in spatele patronului ca zilierii din constructii.
si cu toate astea, tot contador e vinovat. ca a accelarat, ca n-a avut pana, ca nu l-a luat pe armstrong pe portbagaj si nu a predat ghidonul sa treaca legenda vie prima linia de sosire. asa cum stia americanul ca se face in turul frantei. cand juma de pluton trebuia sa-l ajute sa se gateasca in galben ca sa poata sa dea mana cu bush la casa alba.
atitudinea asta de genunchisti in fata unicului ciclist probabil ca a facut mai mult rau turului frantei decat toate testele pozitive la controlul antidopping, din ultimii 15 ani. si in momentul in care unul nu mai pune botul la harneala legendelor si bate la ele ca la fasole, el cade de bulangiu.
e prea multa panta in urcare, asa ca hai, apa gazoasa de aici!
vineri, 10 iulie 2009
marți, 7 iulie 2009
luni, 6 iulie 2009
crescatorii
stranse bine soseta ca atunci cand o limpezesti, inainte s-o scuturi si cele mai mici picaturi sa pocneasca tot ce le e aproape. apoi o baga mai adanc in buzunar intre niste samburi de cirese si o ascutitoare. se gandi ca in buzunar e bine sa gasesti ce nu cauti, dar isi vazu de drum.
apoi isi lua o sapca si iesi afara.
de 2 saptamani ii cauta pereche sosetei albastre din buzunar si nu gasea nimic. albe, lungi, flausate, dezlanate, sui, stranse, negre, gri, sintetice, cu model sau fara. nimic nu se potrivea cu soseta lui.
ii stia preferintele si chiar daca unii crescatori de sosete nu tin seama de dorintele lor, lui ii placea ca soseta pentru imperecheat sa se potriveasca stas. era mai obositor sa umble de nauc, dar nu se plangea ca nu avea cui. sosetelor albastrele care ieseau dupa o saptamana de dragoste de sub pat sau sifonier, iar vara pe balcon, de sub perdele?
astepta sa apara sosetele mici, mototoale si galagioase care dupa o spalare si un lenor puteau fi vandute. si apoi regretate ca nu le-a pastrat pentru prasila.
apoi isi lua o sapca si iesi afara.
de 2 saptamani ii cauta pereche sosetei albastre din buzunar si nu gasea nimic. albe, lungi, flausate, dezlanate, sui, stranse, negre, gri, sintetice, cu model sau fara. nimic nu se potrivea cu soseta lui.
ii stia preferintele si chiar daca unii crescatori de sosete nu tin seama de dorintele lor, lui ii placea ca soseta pentru imperecheat sa se potriveasca stas. era mai obositor sa umble de nauc, dar nu se plangea ca nu avea cui. sosetelor albastrele care ieseau dupa o saptamana de dragoste de sub pat sau sifonier, iar vara pe balcon, de sub perdele?
astepta sa apara sosetele mici, mototoale si galagioase care dupa o spalare si un lenor puteau fi vandute. si apoi regretate ca nu le-a pastrat pentru prasila.
duminică, 5 iulie 2009
luni, 29 iunie 2009
marea bariera de morali
cea mai importanta conditie ca sa ai constiinta curata e sa n-ai constiinta.
poti s-o intrebi si pe ridzi.
poti s-o intrebi si pe ridzi.
i belive in miracles
astazi, ii multumesc lui Dumnezeu ca, ieri, roata desi desfacuta nu era scoasa de pe ax si ca nimeni nu si-a prins mana sau picior, atunci cand cricul a cedat.
de asemenea tin sa le multumesc si sfintilor Petru si Pavel din aceleasi motive.
de asemenea tin sa le multumesc si sfintilor Petru si Pavel din aceleasi motive.
vineri, 26 iunie 2009
miercuri, 24 iunie 2009
lucrusoare pentru care te simti vinovat
sa calci pe un culoar proaspat spalat
sa nu dai prioritate pe zebra
sa n-ai marunt 1000 de lei si sa ramai dator la chiosc
sa te faci ca nu vezi
sa nu deschizi la interfon
sa zici nu cand poti spune da
sa taci cand poti sa vorbesti
sa vorbesti cand poti sa taci
sa mergi cu liftul 2 etaje
sa iei ultima bucata
sa tragi la poarta, in loc sa pasezi
sa nu dai prioritate pe zebra
sa n-ai marunt 1000 de lei si sa ramai dator la chiosc
sa te faci ca nu vezi
sa nu deschizi la interfon
sa zici nu cand poti spune da
sa taci cand poti sa vorbesti
sa vorbesti cand poti sa taci
sa mergi cu liftul 2 etaje
sa iei ultima bucata
sa tragi la poarta, in loc sa pasezi
marți, 23 iunie 2009
joi, 18 iunie 2009
miercuri, 17 iunie 2009
livezile se tin bine
nu se intampla in fiecare zi ca buddha sa te salute de langa niste baterii si sa uite dupa tine cu un zambet ascuns in gusa. probabil, atunci e conectat la borna +, desi, sa ne gandim corect, ce buddha e ala care ar putea avea ganduri -?
in situatii din astea se recomanda un ocol, nu prea prea mare totusi, pentru ca fire intinse la plaja sa nu te ciupeasca de blanita si sa produci 2 pasi in unul, in ritm strengaresc. ocolurile sunt mai bune silvice, dupa cum au putut sa constate si cei aruncati de o forta dubioasa, afara, in caldura precipitata. ii poti dibui fara putinta de tagada, toti poarta o servieta ce nu e in stare sa tina ritmul cu ei si nu ca ii banui, dar la un control amanuntit, sigur, vei descoperi un sandvis invelit in staniol.
in lumea celor care poarta echipament sportiv, bunicii de culoare neagra sunt intotdeauna suparati sau moracanosi, in functie de paradele portarilor. unii ar putea banui si motivul. nu au vazut-o inca pe bunica de culoare alba care striga dupa un pitic cu ochi oblici: hai mamaie sa nu ne prinda ploaia! desi, de ploaie te poti feri si intr-un birou, decorat campeneste, cu spice de la marea neagra.
poate ar trebui sa ne schimbam in happy numele de familie.
in situatii din astea se recomanda un ocol, nu prea prea mare totusi, pentru ca fire intinse la plaja sa nu te ciupeasca de blanita si sa produci 2 pasi in unul, in ritm strengaresc. ocolurile sunt mai bune silvice, dupa cum au putut sa constate si cei aruncati de o forta dubioasa, afara, in caldura precipitata. ii poti dibui fara putinta de tagada, toti poarta o servieta ce nu e in stare sa tina ritmul cu ei si nu ca ii banui, dar la un control amanuntit, sigur, vei descoperi un sandvis invelit in staniol.
in lumea celor care poarta echipament sportiv, bunicii de culoare neagra sunt intotdeauna suparati sau moracanosi, in functie de paradele portarilor. unii ar putea banui si motivul. nu au vazut-o inca pe bunica de culoare alba care striga dupa un pitic cu ochi oblici: hai mamaie sa nu ne prinda ploaia! desi, de ploaie te poti feri si intr-un birou, decorat campeneste, cu spice de la marea neagra.
poate ar trebui sa ne schimbam in happy numele de familie.
joi, 11 iunie 2009
joi, 4 iunie 2009
miercuri, 3 iunie 2009
duminică, 31 mai 2009
cum ajungi la campioana
Latitudine : 44.710072
Longitudine : 26.623031
dinspre bucuresti: cum iesi prin colentina, pe langa europa, prin afumati pe DN2, dupa 57 de kilometri.
dinspre ploiesti: pe drumul spre buzau se face dreapta dupa valea calugareasca, dupa vreo 55 de kilometri vine barbulesti, n-ai cum sa ratezi la urmatoarea, imediat dupa giratoriu.
dinspre buzau: treci de targul unde se tinea dragaica, iesi prin spataru si tii DN2 spre bucuresti inca 55 de km. dupa cotorca, aia e.
dinspre slobozia: cum lasi ferma hermes si turnul eiffel cu acelasi nume pe stanga mai mergi inca 60 de kilometri. dupa manasia, parchezi.
Longitudine : 26.623031
dinspre bucuresti: cum iesi prin colentina, pe langa europa, prin afumati pe DN2, dupa 57 de kilometri.
dinspre ploiesti: pe drumul spre buzau se face dreapta dupa valea calugareasca, dupa vreo 55 de kilometri vine barbulesti, n-ai cum sa ratezi la urmatoarea, imediat dupa giratoriu.
dinspre buzau: treci de targul unde se tinea dragaica, iesi prin spataru si tii DN2 spre bucuresti inca 55 de km. dupa cotorca, aia e.
dinspre slobozia: cum lasi ferma hermes si turnul eiffel cu acelasi nume pe stanga mai mergi inca 60 de kilometri. dupa manasia, parchezi.
vineri, 29 mai 2009
marți, 26 mai 2009
holurile nu sunt niciodata suficient de mari
cand ajungi pe holurile unui spital e bine sa te unesti cu peretii. sa lasi mult loc in centru, pentru ca niciodata nu e suficient loc in centru. si atunci ambulantierii sau brancardierii sau asistentele incep sa urle mai tare decat sirenele care zilnic le pistoneaza nervii.
stii si tu cum e, iti trebuie inima ca sa-ti tii moralul sus pe holurile unui spital. oricat de putin ai sta. mirosul ii supara si pe aia care au nasul infundat, tot asa cum le muta gandurile celor care abia de mai pasesc. daca vezi o plasma prinsa e musai s-o cercetezi de-aproape pentru ca asa intelegi si de ce o prind in perete; altfel praful gros ca o felie de paine ar da-o jos. iti faci de lucru si asa poti sa eviti si privirile celor de langa tine, oricum te-au cercetat tot de atatea ori ca si tu pe ei. asteptarea nu e niciodata atat de calma pe cat lasa omul sa se inteleaga.
i-ai auzit, profesorul a venit special sa le consulte ruda, doar nu sunt orisicare din moment ce telefonul le suna pe muzica populara. tu stii ca esti pe picior de plecare si nici ei nu par sa mai stea mult, tocmai le-au spus altora sa nu plece si sa-i astepte acasa. probabil e ceva subtire, si-a facut analizele acum 2 luni si erau bune. acum se simte mai rau, dar profesorul o sa-i dea de cap. ok, are o varsta, dar se tine bine.
dupa niste momente iese o doctorita. are ochelari si e grabita ca un ghid care sare din informatii, doar ca sa ajunga mai repede la autocar. o urmeaza o alta ruda, probabil si mai apropiata, din moment ce a iesit din sala de consultatii. doctorita ii strange pe toti si fara nicio preparatie ii baga in vrie: imi pare rau, are metastaza generalizata, e foarte rau. eu o sa vi-o internez dar e extinsa. imi pare rau. lacrimile le-au busit pe cele doua femei, iar barbatului din spatele lor, pielea de pe fata i s-a intins ca sta sa-i plesneasca. femeile mai au putere sa se stranga discret de mana, parca vinovate ca sunt vazute facand asa ceva. ma duc departe, in timp ce explicatiile doctoritei continua.
nu pricep cum zidurile pot avea urechi.
stii si tu cum e, iti trebuie inima ca sa-ti tii moralul sus pe holurile unui spital. oricat de putin ai sta. mirosul ii supara si pe aia care au nasul infundat, tot asa cum le muta gandurile celor care abia de mai pasesc. daca vezi o plasma prinsa e musai s-o cercetezi de-aproape pentru ca asa intelegi si de ce o prind in perete; altfel praful gros ca o felie de paine ar da-o jos. iti faci de lucru si asa poti sa eviti si privirile celor de langa tine, oricum te-au cercetat tot de atatea ori ca si tu pe ei. asteptarea nu e niciodata atat de calma pe cat lasa omul sa se inteleaga.
i-ai auzit, profesorul a venit special sa le consulte ruda, doar nu sunt orisicare din moment ce telefonul le suna pe muzica populara. tu stii ca esti pe picior de plecare si nici ei nu par sa mai stea mult, tocmai le-au spus altora sa nu plece si sa-i astepte acasa. probabil e ceva subtire, si-a facut analizele acum 2 luni si erau bune. acum se simte mai rau, dar profesorul o sa-i dea de cap. ok, are o varsta, dar se tine bine.
dupa niste momente iese o doctorita. are ochelari si e grabita ca un ghid care sare din informatii, doar ca sa ajunga mai repede la autocar. o urmeaza o alta ruda, probabil si mai apropiata, din moment ce a iesit din sala de consultatii. doctorita ii strange pe toti si fara nicio preparatie ii baga in vrie: imi pare rau, are metastaza generalizata, e foarte rau. eu o sa vi-o internez dar e extinsa. imi pare rau. lacrimile le-au busit pe cele doua femei, iar barbatului din spatele lor, pielea de pe fata i s-a intins ca sta sa-i plesneasca. femeile mai au putere sa se stranga discret de mana, parca vinovate ca sunt vazute facand asa ceva. ma duc departe, in timp ce explicatiile doctoritei continua.
nu pricep cum zidurile pot avea urechi.
duminică, 24 mai 2009
vineri, 22 mai 2009
vineri, 15 mai 2009
joi, 14 mai 2009
oameni la casa lor
cred ca oamenii se poarta cu homlesii ca si cu niste copii tampiti pentru ca put. si in capul nostru daca nu esti capabil sa te speli, ori esti copil, ori esti bolnav. dar daca stai pe strada n-ai cum sa fii bolnav. deci, sigur, homlesii sunt copii tampiti. asa se explica si gestul de a-i lua dupa umeri pe care il fac persoanele de succes atunci cand sunt foto-filmati in posturi caritabile. ma rog, politicienii, toti fac gestul asta, dar macar ei au motive: daca noi ii votam in continuare, cum sa nu ne ia de prosti?
zburdand peste asta, exista un caz 1. al unui homless care la apus de soare sta pe pragul unei case si bea guinness. nu foarte multumit, nu foarte scarbit, poate un pic insetat. (e aproape exclusa varianta ca omul sa fi umplut cutia cu apa, asa cum faceam noi cand primeam o cutie cu cola inainte de, stim cu totii inainte de ce)
mai exista si un caz 2. al unei homlesse proprietara de constructie subreda ridicata din cartoane, folii si toale dezlanate in care poti sa privesti pana la perete, la tigaia pusa bine langa perna. care fumeaza cu cel mai preocupat aer pe care il poate trage cineva in piept si care scrumeaza intr-o scrumiera de pe care lipseste initialele hotelului.
mai exista si un caz 3. al unei familii de homlesi. pe care nu-i poti cerceta suficient de bine pentru ca e deja intuneric si ei s-au pitulat in asternutul intins la capat de pod. sunt tineri si poate ca au si copil. lumina reflectata de apa nu ajuta prea mult privirile curioase. dar te ajuta suficient sa vezi bradul de craciun gatit cu globuri, beteala si bomboane care le umbreste somnul.
zburdand peste asta, exista un caz 1. al unui homless care la apus de soare sta pe pragul unei case si bea guinness. nu foarte multumit, nu foarte scarbit, poate un pic insetat. (e aproape exclusa varianta ca omul sa fi umplut cutia cu apa, asa cum faceam noi cand primeam o cutie cu cola inainte de, stim cu totii inainte de ce)
mai exista si un caz 2. al unei homlesse proprietara de constructie subreda ridicata din cartoane, folii si toale dezlanate in care poti sa privesti pana la perete, la tigaia pusa bine langa perna. care fumeaza cu cel mai preocupat aer pe care il poate trage cineva in piept si care scrumeaza intr-o scrumiera de pe care lipseste initialele hotelului.
mai exista si un caz 3. al unei familii de homlesi. pe care nu-i poti cerceta suficient de bine pentru ca e deja intuneric si ei s-au pitulat in asternutul intins la capat de pod. sunt tineri si poate ca au si copil. lumina reflectata de apa nu ajuta prea mult privirile curioase. dar te ajuta suficient sa vezi bradul de craciun gatit cu globuri, beteala si bomboane care le umbreste somnul.
marți, 12 mai 2009
construim cu baietii
ma tot intreb: in liceu cand fumam in scara blocului si
veneau alde uribe si magie sa ne ia din tigari, se chema ca faceau team-building?
veneau alde uribe si magie sa ne ia din tigari, se chema ca faceau team-building?
miercuri, 6 mai 2009
pirataliban
.svg.png)
0-1
in fata piratilor, comunitatea internationala s-a declarat fara solutii, nu ca in cazul talibanilor, unde qed.
PUSCA SI CUREAUA LATA, cum ar veni miorita - varianta pentru bairam
1.)
Cand eram tanar fecior
Eram-n boala muntilor
Umblam ziua la vana
Prin codru de brad
Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei
2.)
Porneam cu roua-n picioare
Pe urma de caprioare
Ne opream in poienita
Beam apa din fantanita
Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei
3.)
De-o fost vara, de-o fost toamna
Luam mistretii la goana
Cu cetina verde-n clop
Si nu oboseam deloc
Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei
4.)
Uite vremea mi-o trecut
Si uite ca am imbatrinit
Sa mai merg, putere nui
Sa mai iau urma cerbului
Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei
5.)
Cand a ninge si a ingeta
Nu o sa-mi mai vedeti urma
Mi-oi trimite numai doru'
Ca sa imi gaseasca izvoru
Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii meï
joi, 23 aprilie 2009
daca parizer ar avea neamuri la pariz
cand soarele da cu tine de pamant sa te astepti ca afara sa fie un leopard zgribulit. se ascunde de obicei intre crengi albite de altceva, nu de batranete, si de acolo face cu ochiul de pisica. pacatul ochiului e ca e defect si uneori clipeste prea des si atunci fortele speciale il confunda cu un sms sos. alteori se blocheaza si ramane asa, ca la dentist, pana cand trec vummmmm in viiiij pe cer, zeci de batistute cu lumina ca o armada a sufletelor impacate. cumva pe dos, fata de apa unde poti sa stai mult si bine sa astepti un debarcader ramas sa vrajeasca o pluta.
ce nu trebuie sa pierzi tu din vedere e faptul ca privirea periferica are rolul ei in viata de zi cu zi si zgomotele care nu vin de acolo, de unde le e locul, ar putea avea drept cauze imbratisari furate si condamnate pe loc, fara posibilitate de recurs si anulare.
scapi de belele scapand de bezele, dar si cu mila celor de langa tine. care iti itind cat iti intind si tocmai de aia e bine sa actionezi acum! in rest, capetele se invart chiar daca sunt tunse scurt, a nu se confunda figurile cu fitele. daca ai minte, nu e nevoie sa aprobi, e de ajuns sa tii limba intre dinti, ca toti aceia care dau in strada regina noptii, cat e ziua de lunga.
ce nu trebuie sa pierzi tu din vedere e faptul ca privirea periferica are rolul ei in viata de zi cu zi si zgomotele care nu vin de acolo, de unde le e locul, ar putea avea drept cauze imbratisari furate si condamnate pe loc, fara posibilitate de recurs si anulare.
scapi de belele scapand de bezele, dar si cu mila celor de langa tine. care iti itind cat iti intind si tocmai de aia e bine sa actionezi acum! in rest, capetele se invart chiar daca sunt tunse scurt, a nu se confunda figurile cu fitele. daca ai minte, nu e nevoie sa aprobi, e de ajuns sa tii limba intre dinti, ca toti aceia care dau in strada regina noptii, cat e ziua de lunga.
sâmbătă, 11 aprilie 2009
luni, 6 aprilie 2009
sâmbătă, 4 aprilie 2009
marți, 31 martie 2009
casute bantuite
cand deschid inboxul sunt anuntat ca am 6 mailuri necitite,
dar cand le caut acele mailuri nu-si arata fata.
am incercat si cu refreshuri, si cu sign out, pana si la gunoi am cautat.
nimic, 6 mailuri sunt mereu acolo. maine vin cu agheasma.
cred ca am o casuta bantuita.
dar cand le caut acele mailuri nu-si arata fata.
am incercat si cu refreshuri, si cu sign out, pana si la gunoi am cautat.
nimic, 6 mailuri sunt mereu acolo. maine vin cu agheasma.
cred ca am o casuta bantuita.
luni, 30 martie 2009
bem o naveta, plecam acasa
cum stim noi sa ne bucuram.
petrecere = pe trecere.
nu face nimic, scapam de asta si ne intoarcem la munca.
petrecere = pe trecere.
nu face nimic, scapam de asta si ne intoarcem la munca.
vineri, 27 martie 2009
miercuri, 25 martie 2009
marți, 24 martie 2009
stejarul din borzesti
noi suntem mai prosti decat parintii nostri fie si din urmatorul motiv:
ei aveau idealuri, noi avem obiective.
ei aveau idealuri, noi avem obiective.
duminică, 22 martie 2009
repede si incet - diferente doctrinare
cand a dat de E-uri, lumea a trecut de la fast-food la slow-food.
si ce bucurie a fost.
cand a dat de criza, lumea a trecut de la fast economy la slow economy.
si ce tristete este.
si ce bucurie a fost.
cand a dat de criza, lumea a trecut de la fast economy la slow economy.
si ce tristete este.
vineri, 20 martie 2009
axioma 1 a impresarului neacreditat
am stabilit.
un fotbalist e la fel de bun ca rezolutia pozelor lui de pe net.
un fotbalist e la fel de bun ca rezolutia pozelor lui de pe net.
miercuri, 18 martie 2009
luni, 16 martie 2009
o campanie pentru sustinerea soselelor cu 2 benzi
autostrazile sunt all inclusive-ul transportului.
nu vezi, nu auzi.
sunt mandru ca in toata tara n-avem nici 300 de km.
nu vezi, nu auzi.
sunt mandru ca in toata tara n-avem nici 300 de km.
vineri, 13 martie 2009
sim fa-te incoa saluta galeria
alta bunaciune de la directoarea de marketing.
a aflat si ea ca dam turneul celor 6 natiuni la rugbi.
drept urmare a hotarat sa trimita echipa de filmare
pentru testimoniale cu jucatorii romani.
a aflat si ea ca dam turneul celor 6 natiuni la rugbi.
drept urmare a hotarat sa trimita echipa de filmare
pentru testimoniale cu jucatorii romani.
luni, 9 martie 2009
portret de mama. dupa 1-8 martie
mama e fiinta aceea care iti baga prima porcarii pe gat. pastile, sirop, ulei de peste. deci, s-ar putea sa fie prima careia ii musti degetele. mama te trimite la scoala, desi nimeni nu poate spune daca e spre binele tau sau al ei. mama vorbeste cu doamna, dar niciodata cu cosul de baschet sau bicicleta. mama are incredere in tine asa ca te trimite la meditatie.
mama nu te suporta cu parul lung, cu haine la moda si cu absente in catalog. te pedepseste spre binele tau, iar tu, daca nu esti deja recunoscator, o sa devii. mama te spune la tata, dar nu mereu, ci doar atunci cand ii pica ei bine. mama nu admite ca nu gateste ca la mama acasa, de aceea e de dorit sa nu manci prajituri din vecini in fata ei. mama iti da bani de buzunar doar daca nu iti iei singur. e mai bine sa-ti iei singur.
mama nu vrea sa fumezi si din cauza asta poti sa racesti sau sa intri intr-un anturaj. pe care ea nu-l inghite, dar aici sunteti chit, ca nici tu nu-l suporti pe al ei. mama ar vrea sa fii binecrescut, desi ea e certata cu frati, surori, mame si tati. mama vrea sa ajungi ceva in viata si tocmai de aia te trimite la o facultate la care renunti, cel mult in anul 2.
in fata lu mama nu bei, gusti, nu te pupi, te saruti. pentru mama o sa fii copil intotdeauna, pentru ca un singur lucru nu-i poti spune tu ei vreodata: "eu te-am facut , eu te omor."
mama nu te suporta cu parul lung, cu haine la moda si cu absente in catalog. te pedepseste spre binele tau, iar tu, daca nu esti deja recunoscator, o sa devii. mama te spune la tata, dar nu mereu, ci doar atunci cand ii pica ei bine. mama nu admite ca nu gateste ca la mama acasa, de aceea e de dorit sa nu manci prajituri din vecini in fata ei. mama iti da bani de buzunar doar daca nu iti iei singur. e mai bine sa-ti iei singur.
mama nu vrea sa fumezi si din cauza asta poti sa racesti sau sa intri intr-un anturaj. pe care ea nu-l inghite, dar aici sunteti chit, ca nici tu nu-l suporti pe al ei. mama ar vrea sa fii binecrescut, desi ea e certata cu frati, surori, mame si tati. mama vrea sa ajungi ceva in viata si tocmai de aia te trimite la o facultate la care renunti, cel mult in anul 2.
in fata lu mama nu bei, gusti, nu te pupi, te saruti. pentru mama o sa fii copil intotdeauna, pentru ca un singur lucru nu-i poti spune tu ei vreodata: "eu te-am facut , eu te omor."
vineri, 6 martie 2009
scriitorul din oz
in cartea asta evreii au discutii politice, lingvistice, isi traiesc viata si cuvintele, invata ca in sfarsit au o tara, sunt bombardati si cumpara pe cartela, dar cel mai des citesc.
iar la un moment dat o mama se sinucide si de atunci nimeni nu mai vorbeste despre asta. si copilul merge la kibutz si tatal se recasatoreste si timpul trece. si tot ce e tare si rece asa ramane pe vecie, pe cand ce e moale si cald se dovedeste ca e moale si cald doar pe moment.
si toate astea sunt spuse dintr-o suflare de parca pamantul ar ramane fara cerneala de a doua zi si ramai un pic blocat cand vezi ca totul a fost scris la arad. dar alt arad, nu ala de il stii tu si de alti oameni decat aia de i-ai vazut tu ca se jucau de-a cumparatul steaua.
iar la un moment dat o mama se sinucide si de atunci nimeni nu mai vorbeste despre asta. si copilul merge la kibutz si tatal se recasatoreste si timpul trece. si tot ce e tare si rece asa ramane pe vecie, pe cand ce e moale si cald se dovedeste ca e moale si cald doar pe moment.
si toate astea sunt spuse dintr-o suflare de parca pamantul ar ramane fara cerneala de a doua zi si ramai un pic blocat cand vezi ca totul a fost scris la arad. dar alt arad, nu ala de il stii tu si de alti oameni decat aia de i-ai vazut tu ca se jucau de-a cumparatul steaua.
joi, 5 martie 2009
miercuri, 4 martie 2009
oranduiri
diferenta dintre comunism si capitalism e ca in comunism
halesti ciocolata patratica cu patratica,
in timp ce in capitalism musti din toata bucata.
halesti ciocolata patratica cu patratica,
in timp ce in capitalism musti din toata bucata.
luni, 2 martie 2009
marți, 24 februarie 2009
luni, 23 februarie 2009
martor tartor
linistea se opreste pe tacute cand da de lumina. face doi pasi inapoi si o ia la fuga cu pasi mari si infundati. cand nu poate infunda pasii, se lasa in genunchi, apoi pe spate si apoi se rostogoleste pana o pierzi din ochi.
e cuminte ca orice liniste crescuta departe de zgomote. nu vrea sa deranjeze si din cauza asta, nici nu da telefon atunci cand vine. unii cred ca e nepoliticos, dar nu e. mai degraba si-ar taia un deget lung si subtire decat sa-ti ajunga ceva la urechi. daca ar fi dupa ea, ar intra pe geam sau s-ar strecura pe gaura cheii. dar, nici bunavointa ei nesfarsita nu ajuta mereu.
oamenii prefera termpoane cu mai multe straturi care se inchid temeinic si rasuflarea ei taiata poate fi confundata cu un abur racoros. de prisos sa-ti spun ca nu bate niciodata. atunci, ramane atarnata ca un electrician pus pe escalada si sta asa pana cand deschizi geamul sau dai muzica atat de tare, incat fuge ingrozita tinandu-se de urechi. munch a vazut-o.
e cuminte ca orice liniste crescuta departe de zgomote. nu vrea sa deranjeze si din cauza asta, nici nu da telefon atunci cand vine. unii cred ca e nepoliticos, dar nu e. mai degraba si-ar taia un deget lung si subtire decat sa-ti ajunga ceva la urechi. daca ar fi dupa ea, ar intra pe geam sau s-ar strecura pe gaura cheii. dar, nici bunavointa ei nesfarsita nu ajuta mereu.
oamenii prefera termpoane cu mai multe straturi care se inchid temeinic si rasuflarea ei taiata poate fi confundata cu un abur racoros. de prisos sa-ti spun ca nu bate niciodata. atunci, ramane atarnata ca un electrician pus pe escalada si sta asa pana cand deschizi geamul sau dai muzica atat de tare, incat fuge ingrozita tinandu-se de urechi. munch a vazut-o.
vineri, 20 februarie 2009
stranger in the night
azi-noapte m-am intalnit cu michael jackson. venise la noi in birou, adus de cineva de la religie.
mi-am dat seama ca nu mai e ce a fost odata, pentru ca a fost abandonat in grupul de montaj, fara prea multe cuvinte. sa stiti ca e mai politicos decat pare, aproape sfios, nici sa se aseze nu indraznea fara sa fie poftit.
avea o palarie ca la justin timberlake, blugi si o geaca subtirica. probabil ca era si incaltat, as fi bagat de seama daca era in laboantele goale. n-am discutat prea multe, ma jenam sa-l intreb una-alta, fusese michael jackson totusi. la un moment dat a zanganit ceva afara (mamaaa, ce vant era aseara) si m-am dus sa vad daca au cazut antenele. cand m-am intors, michael plecase.
sunt sigur ca nu se mai intoarce niciodata?
mi-am dat seama ca nu mai e ce a fost odata, pentru ca a fost abandonat in grupul de montaj, fara prea multe cuvinte. sa stiti ca e mai politicos decat pare, aproape sfios, nici sa se aseze nu indraznea fara sa fie poftit.
avea o palarie ca la justin timberlake, blugi si o geaca subtirica. probabil ca era si incaltat, as fi bagat de seama daca era in laboantele goale. n-am discutat prea multe, ma jenam sa-l intreb una-alta, fusese michael jackson totusi. la un moment dat a zanganit ceva afara (mamaaa, ce vant era aseara) si m-am dus sa vad daca au cazut antenele. cand m-am intors, michael plecase.
sunt sigur ca nu se mai intoarce niciodata?
sâmbătă, 14 februarie 2009
inainte si dupa, dar mai mult dupa
aia care vor la beirut, nu la barcelona. si aia care isi opresc telefonul la cinema.
aha, si aia care folosesc mai mult sapun, decat gel. aia care-l prefera pe tweety cartoon, nu tatoo.
plus aia care au ikea dar vor sa scape de ea. aia care au o parere despre trafic, dar prefera sa n-o mai spuna si ei. aia care nu stiu cati km de partie sunt in austria.
aia care fac poze pe pod, sub pod, in pod, nu pe ipod. aia care ofera flori fara staniol. si aia care nu stau pe stanga la scarile rulante. aia care fac sport, deci nu merg la sala. aia care poarta tricou peste camasa.
aia care injura fara sa-si bage pula. aia care deschid fereastra, in loc sa dea drumul la aer conditionat. aia care merg fara gps de acasa pana la serviciu.
si aia care au in casa mai multe sticle decat pahare si mai multe carti decat dvd-uri.
pana la anu, a trecut ma!
aha, si aia care folosesc mai mult sapun, decat gel. aia care-l prefera pe tweety cartoon, nu tatoo.
plus aia care au ikea dar vor sa scape de ea. aia care au o parere despre trafic, dar prefera sa n-o mai spuna si ei. aia care nu stiu cati km de partie sunt in austria.
aia care fac poze pe pod, sub pod, in pod, nu pe ipod. aia care ofera flori fara staniol. si aia care nu stau pe stanga la scarile rulante. aia care fac sport, deci nu merg la sala. aia care poarta tricou peste camasa.
aia care injura fara sa-si bage pula. aia care deschid fereastra, in loc sa dea drumul la aer conditionat. aia care merg fara gps de acasa pana la serviciu.
si aia care au in casa mai multe sticle decat pahare si mai multe carti decat dvd-uri.
pana la anu, a trecut ma!
joi, 12 februarie 2009
marți, 10 februarie 2009
alo
acum e simplu. dar lipseste timpul.
atunci era complicat, dar poate ca timpul era mai lung. cine stie,
modificarile climatice afecteaza si timpul?
n-aveam telefon, dar ai mei erau pe lista. urma sa il instaleze intr-un an sau poate doi. pana atunci, daca aveai ceva de spus, scriai. sau nu scriai. mergeai la centrala si asteptai sa primesti legatura. la cabina 4 sau 2 sau chiar 8, aia din capat. ce noroc daca erai la 8. nu aveai pe nimeni in dreapta si puteai sa vorbesti mai tare. nu se stie de ce oamenii au tendinta sa vorbeasca tare la telefon. cu atat mai tare cu cat il stiu pe celalalt mai departe. ce bine de noi ca nu aveam pe nimeni in tokyo sau vancouver ca s-ar fi auzit din valea plopilor. vorbeam inter-judetean. mai mult mama, ca eu n-aveam lucruri importante de spus. legaturile astea erau fragile, imediat se pierdeau. legaturile telefonice sunt ca arbagicul pus primvara, trebuie sa-i atasezi si o sperietoare facuta din zdrente ca altfel pasarile il mananca. zic si eu...n-am vazut legaturi telefonice.
telefonul din cabina nu avea disc si cred ca asa se simt cartitele cand ies la soare. la mana destinului si a deshidratarii. de aia era de preferat sa nu intri in cabina inainte sa fii anuntat: ploiestiul, ploiestiul, cabina 5. nu exista stinghereala mai mare decat sa stai inchis intr-o cabina telefonica cu un telefon orb care nu suna. nici macar cand ramai singur cu tatal ei pentru prima data si el porneste discutia aia: ce ai de gand cu fata mea?
la telefon vorbeai repede, spuneai daca ai luat covor, daca la voi se gaseste carne si unde pleci in concediu. ce faci nu se intreba pe vremea aia. se stia ca facem bine. dupa aia puneai telefonul in furca si te duceai sa platesti convorbirea. cu bani pe care erau tractoare si raze de soare.
tacerea era nepretuita.
atunci era complicat, dar poate ca timpul era mai lung. cine stie,
modificarile climatice afecteaza si timpul?
n-aveam telefon, dar ai mei erau pe lista. urma sa il instaleze intr-un an sau poate doi. pana atunci, daca aveai ceva de spus, scriai. sau nu scriai. mergeai la centrala si asteptai sa primesti legatura. la cabina 4 sau 2 sau chiar 8, aia din capat. ce noroc daca erai la 8. nu aveai pe nimeni in dreapta si puteai sa vorbesti mai tare. nu se stie de ce oamenii au tendinta sa vorbeasca tare la telefon. cu atat mai tare cu cat il stiu pe celalalt mai departe. ce bine de noi ca nu aveam pe nimeni in tokyo sau vancouver ca s-ar fi auzit din valea plopilor. vorbeam inter-judetean. mai mult mama, ca eu n-aveam lucruri importante de spus. legaturile astea erau fragile, imediat se pierdeau. legaturile telefonice sunt ca arbagicul pus primvara, trebuie sa-i atasezi si o sperietoare facuta din zdrente ca altfel pasarile il mananca. zic si eu...n-am vazut legaturi telefonice.
telefonul din cabina nu avea disc si cred ca asa se simt cartitele cand ies la soare. la mana destinului si a deshidratarii. de aia era de preferat sa nu intri in cabina inainte sa fii anuntat: ploiestiul, ploiestiul, cabina 5. nu exista stinghereala mai mare decat sa stai inchis intr-o cabina telefonica cu un telefon orb care nu suna. nici macar cand ramai singur cu tatal ei pentru prima data si el porneste discutia aia: ce ai de gand cu fata mea?
la telefon vorbeai repede, spuneai daca ai luat covor, daca la voi se gaseste carne si unde pleci in concediu. ce faci nu se intreba pe vremea aia. se stia ca facem bine. dupa aia puneai telefonul in furca si te duceai sa platesti convorbirea. cu bani pe care erau tractoare si raze de soare.
tacerea era nepretuita.
luni, 9 februarie 2009
vineri, 6 februarie 2009
stare moral-meteorologica
a dat sinceritatea in noi dupa cum se poate constata si afara.
e singura concluzie pe care o poti trage cand vezi ca nu mai ingheata apele.
e singura concluzie pe care o poti trage cand vezi ca nu mai ingheata apele.
miercuri, 4 februarie 2009
o fapta cumplita
mana era sigura pe mistrie. o tinea cu importanta cu care un sef de stat iscaleste decretul de destituire si mandria cu care un exhibitionist isi tine prohabul.
folosea mistria pe post de cazma, dar nu-l deranja. avea cu ce si-si facea treaba pana la urma. mai sapa, mai privea in sus. daca ar fi fost soare ar fi privit smechereste pe sub sprancene, dar asa pe ceata n-avea niciun rost. nici sapca n-avea, sa si-o dea jos si sa-si stearga fruntea. sapa, ce-i mai ramanea de facut?! daca sapa mai mult ar fi putut sa dea de conducta si acolo ar fi putut sa puna sticluta cu votca, dupa ce o golea, normal. arunca sticla si in sticla baga un bilet. daca se varsa in mare poate ca sticla aia ar fi iesit in ocean si asa o parte din el ar fi vazut australia sau o insula cu ursi albi.
cand termina de sapat, batatori totul cu pasi marunti ca atunci cand te prinde ploaia, ai ajuns acasa si tu vezi ca ti-ai pierdut cheia. neplacut, neplacut. pe urma aduse de sus niste lemnisoare, nici prea uscate, nici prea verzi, rupte din cais si ciopartite pe masa din bucatarie. un butoi fara fund, dar plin de rugina (o compensatie absolut normala) urma sa stea deasupra instalatiei si va dirija maiestuos fumul spre halcile de slanina. pe care o sa le prinda de facaletul veciunului, pentru ca ar fi insemnat sa il strice pe al lui si inca nu era capabil sa faca pasul asta.
cand fumul se ridica usor, chemat de un imblanzitor mut si mohorat se ascunse in casa scarii si privi cum mirosul bio si negura fara e-uri imbratiseaza cartierul.
pentru o treaba temeinica ai nevoie de graunte si glagorie.
poate n-ar fi rau sa-si schimbe numele in georgescu.
folosea mistria pe post de cazma, dar nu-l deranja. avea cu ce si-si facea treaba pana la urma. mai sapa, mai privea in sus. daca ar fi fost soare ar fi privit smechereste pe sub sprancene, dar asa pe ceata n-avea niciun rost. nici sapca n-avea, sa si-o dea jos si sa-si stearga fruntea. sapa, ce-i mai ramanea de facut?! daca sapa mai mult ar fi putut sa dea de conducta si acolo ar fi putut sa puna sticluta cu votca, dupa ce o golea, normal. arunca sticla si in sticla baga un bilet. daca se varsa in mare poate ca sticla aia ar fi iesit in ocean si asa o parte din el ar fi vazut australia sau o insula cu ursi albi.
cand termina de sapat, batatori totul cu pasi marunti ca atunci cand te prinde ploaia, ai ajuns acasa si tu vezi ca ti-ai pierdut cheia. neplacut, neplacut. pe urma aduse de sus niste lemnisoare, nici prea uscate, nici prea verzi, rupte din cais si ciopartite pe masa din bucatarie. un butoi fara fund, dar plin de rugina (o compensatie absolut normala) urma sa stea deasupra instalatiei si va dirija maiestuos fumul spre halcile de slanina. pe care o sa le prinda de facaletul veciunului, pentru ca ar fi insemnat sa il strice pe al lui si inca nu era capabil sa faca pasul asta.
cand fumul se ridica usor, chemat de un imblanzitor mut si mohorat se ascunse in casa scarii si privi cum mirosul bio si negura fara e-uri imbratiseaza cartierul.
pentru o treaba temeinica ai nevoie de graunte si glagorie.
poate n-ar fi rau sa-si schimbe numele in georgescu.
marți, 3 februarie 2009
luni, 2 februarie 2009
caliente
astazi, intr-o discutie, am auzit expresia:
prezumtivul mucegai.
sunt de parere ca e un bun inceput de saptamana.
prezumtivul mucegai.
sunt de parere ca e un bun inceput de saptamana.
istorie. cel mai bun din 5 seturi
i defeat you to the end, i defeat you in France (2008, 2007, 2006, 2005),
i defeat you on the seas and oceans,
i defeat you with growing confidence and growing strength in the air,
i defeat you in our Island, whatever the cost,
i defeat you on the beaches,
i defeat you on the landing grounds,
i defeat you in the fields and in the streets,
i defeat you in the hills;
i never surrender
i defeat you on the seas and oceans,
i defeat you with growing confidence and growing strength in the air,
i defeat you in our Island, whatever the cost,
i defeat you on the beaches,
i defeat you on the landing grounds,
i defeat you in the fields and in the streets,
i defeat you in the hills;
i never surrender
->
luni, 26 ianuarie 2009
sâmbătă, 24 ianuarie 2009
Colombia, the only risk is wanting to stay
o pozitionare tupeista si foarte clara. si abordarea si executia dau girueta cam la tot ce e pe piata in domeniul asta.
da da, imi place columbia.
vineri, 23 ianuarie 2009
joi, 22 ianuarie 2009
sa ne radem cu directorii de marketing
"am facut cateva completari.
agresiv si comercial in ton va rog."
si vine exemplificarea:
"In 2009, alegerea iti apartine"
ati luat agresivitatea in bot si comercialu in punga, se intelege.
agresiv si comercial in ton va rog."
si vine exemplificarea:
"In 2009, alegerea iti apartine"
ati luat agresivitatea in bot si comercialu in punga, se intelege.
miercuri, 21 ianuarie 2009
cum ma vad si cum te vezi
in favoarea lui zahei
stau o gasca si 2 miei.
pentru domnul relu stabu
stau o minge si un cablu.
nu se poate chiar asa
striga dansa vipera.
sa n-ajungem la liman?
cu viteazul termopan?!
orice-ati zice, spuneti franc
v-ati dori rata la tanc?
toti vorbira rand pe rand
pan`la ursu` tu-va`n gand.
care in tacerea lui
isi batu in cap un cui.
de atunci se stie clar
nu-i tantar, e armasar!
stau o gasca si 2 miei.
pentru domnul relu stabu
stau o minge si un cablu.
nu se poate chiar asa
striga dansa vipera.
sa n-ajungem la liman?
cu viteazul termopan?!
orice-ati zice, spuneti franc
v-ati dori rata la tanc?
toti vorbira rand pe rand
pan`la ursu` tu-va`n gand.
care in tacerea lui
isi batu in cap un cui.
de atunci se stie clar
nu-i tantar, e armasar!
marți, 20 ianuarie 2009
v-ar placea sa-l vedeti pe obama impuscat?
ce-mi mai place sa dau citate din prelipceanu si chiriac. mai ales la asa zi mare.
"copiii orfani mai in varsta"
si cea mai misto pe ziua de azi:
"v-ar placea sa-l vedeti pe Obama impuscat?"
"copiii orfani mai in varsta"
si cea mai misto pe ziua de azi:
"v-ar placea sa-l vedeti pe Obama impuscat?"
don gustosso
sunt vreo 3 saptamani de cand imi place de columbieni.
pana atunci nu-mi placeau pentru ca medelin parea sa-si rade de madalin, pentru ca l-au omorat pe escobar pe care il aveam in colectia de surprize si pentru ca giovanni becali avea plantatie de cafea acolo.
dar, acum imi plac.
am descoperit ca au patura in rucsac cu care se invelesc peste geaca, au carti de joc noi cu modele cum n-am mai intalnit, dar mai ales la sunca presata campofrio si cascavalul dalia folosesc sos de maioneza don gustosso. don gustosoo, maioneza cu poncho.
totusi nu mi-a placut ca au pus picioarele cu bocanci cu tot pe bancheta, spre deosebire de nemtii de vis-a-vis care s-au descaltat.
update: definitiv, de nemti nu mi-a placut.
pana atunci nu-mi placeau pentru ca medelin parea sa-si rade de madalin, pentru ca l-au omorat pe escobar pe care il aveam in colectia de surprize si pentru ca giovanni becali avea plantatie de cafea acolo.
dar, acum imi plac.
am descoperit ca au patura in rucsac cu care se invelesc peste geaca, au carti de joc noi cu modele cum n-am mai intalnit, dar mai ales la sunca presata campofrio si cascavalul dalia folosesc sos de maioneza don gustosso. don gustosoo, maioneza cu poncho.
totusi nu mi-a placut ca au pus picioarele cu bocanci cu tot pe bancheta, spre deosebire de nemtii de vis-a-vis care s-au descaltat.
update: definitiv, de nemti nu mi-a placut.
galben, intre rosu si albastru
o dacie galbena plina de ladite cu mere galbene, condusa de o blonda.
galbenul n-a fost niciodata mai complet.
galbenul n-a fost niciodata mai complet.
vineri, 16 ianuarie 2009
joi, 15 ianuarie 2009
1 kill de bill. proaspat
dar sa nu uitam vocea poporului:
| Exact asta este tipul de filme care sa ne otraveasca mintile si asa difuze ale tineretului din tara noastra.Criminalitatea care este din ce in ce mai dinamizata si pe cale sa puna stapinire din ce in ce mai mult accent in societatea noastra ar avea aici material didactic exemplar de copiat si perfectionat.O asemenea prezentare este absolut absenta de raspundere si in al doilea rind este un film care in epoca vitezei este deja vechi si neactual in afara faptului ca este oglindirea celor ce se petrec in viata reala cu ajutorul acestor inscenari manipulative...........O educatie pt gindirea redusa a multor celule certate cu legea si contra etici.Nu-mi pot imagina ce este asa de senzational la faptul ca acest Tarantino ,a folosit singe real naclaind ecranul si imaginatia bolnava a multor spectatori. In occident sa trecut din nou la filme cu tema umana si sensibilitate valorica cu caracter si gindire crestina. • Roman bun | |
sâmbătă, 10 ianuarie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)