miercuri, 30 septembrie 2009

meciul cu margele de sticla

m-ati mintit mah, m-ati mintit.

mi-ati spus ca s-au vandut 1000 de bilete si ca n-o sa fie nimeni la stadion.
asa ca am plecat lejer, cu o ora jumate inainte de meci, cu gandul clar ca pana incepe o sa intepenesc de plictiseala.

si tu dj-iule de la guerilla, care la 21.30, erai flegmatic si bombastic trimitand coollii la meci de champions league ca n-o sa fie nimeni. va rog, va implor, va leg sireturile, explicati-mi cum de am ajuns pe stadion cand meciul incepuse si fara sa ma asez bine, nemtii o si bagasera in halau?

explicati-mi voi cum am facut o ora si zece minute de la eroilor la ghencea, bara la bara - razoare - stadion, de parca juca steaua cu real madrid? stiu, n-ati tinut seama de mobilizarea baraganului, de forcingul taranilor, de evervescenta gruparilor dure: manasia- alexeni - roata- cosereni. si ma opresc aici cu enumerarea factiunilor ultrase.

si altii, de ce m-ati mintit ca la fotolii e frumos? ca doar stiam cum e. doar ii injurasem de atatea ori pe burjuii pe care ii vedeam dupa geamul de la tribuna 1, cum stau ca manechinele de plastic din obor.

intri si e liniste, nici macar stewarzii nu crapa samanta. nu te controleaza nimeni si asa, nici cu jandarmii nu poti sa te certi. te strecori in acvariu, te asezi si te intristezi. sunt oameni la costum, de parca brandan e tenor si galamaz bariton. daca meciul ar fi fost in august, ai fi auzit musca, bazz-bazzz. plastic pe haine, plastic pe fete, natura moarta cu amorf. arbitrii nu sunt trimisi sa-si caute barza, adversarilor nu li se prezice viitorul, langa tine miroase a rabane, nu a copane.

apostol o da in balarii.

ai vrea sa te ridici in picioare asa cum fac ai tai, aia de ii vezi la a2-a. dar ai fi la fel de adecvat ca un pescar in otelarie. ai vrea sa dai indicatii ca restul de 15000 de antrenori, dar ar fi ca si cum ai da stufat de miel presedintelui Asociatiei Vegetarienilor. tropai in fotoliu, plangand dupa scaunele de la uniplast.

si bilasco pierde iar mingea.

noroc cu niste nemtoaice dotate in piept si suflet care striga si suspina. ai si tu pe cine trimite la oktober fest, le poti zice ceva de foreiber si normal, credeau ca scapa?! "mercedes izbit in zid".

goooooooollllllll varga.

sunt in spinarea unora de la sony, ma intorc catre unii de la unicredit, zbier pana ragusesc doar doar ford, official partner o sa aiba si el o reactie. la tribuna a 2-a ma pupam cu tot randul pana acum. suntem peste ei, numai eu stau in fotoliu si rontai la hanorac.

hai nicule, ca te stiu de cand jucai in c.

se termina meciul, scrobitii au plecat din minutul 85 sa nu se inghesuie si ma urnesc si eu dupa ce i-am aplaudat pe baieti. rezultatul merita mai mult din partea mea. macar o raguseala de 2 zile.

miercuri, 23 septembrie 2009

marți, 22 septembrie 2009

bucurosi de oaspeti

noi primim oaspetii cu paine si sare.
dar nu ii intrebam inainte cum stau cu tensiunea sau daca sunt la dieta.
dupa, nu le dam apa minerala premiata international si nici vinuri din vii cultivate de pe vremea dacilor.

nu le dam nici branza, nici manz, nici viezure. viezure nici nu mai stim cum arata, asa ca e mai bine ca nu le dam. pe urma, ii lasam sa se stearga pe ce or gasi, ca noi folosim servetelul sa suflam nasul. aaa, bine nu chiar mereu, ca avem si mansete.

ii invitam sa se aseze, dar nu luam cainele din fotoliu, ii rugam sa se tina daca au nevoie la buda, ca nu merge flotorul si le oferim papuci, chiar daca ei nu se descalta.

pe urma purtam o conversatie politicoasa, dam mult din mana si nu uitam sa intrebam ce salariu au. la plecare le oferim si un cadou, tocmai ala de l-am primit mai demult si nu stim cum sa scapam de el. dupa ce se cara, deschidem geamul sa se aeriseasca pentru ca ne-au imputit casa.

tot sa primim musafiri

miercuri, 16 septembrie 2009

nume de seama ale literaturii mondiale ne-au vizitat tara

anu trecut mihaela radulescu venea la pamuk.
anu asta rushdie vine la monica barladeanu.

care-i scriitor mai bun?

vineri, 11 septembrie 2009

guma tipi-top si punctele de frontiera

imi place tipa asta. la fel cum mi-au placut si slumdogii. mult si apasat. ca atunci cand se rupe ceva in tine si n-ai nimic cu care sa cosi sau sa repari si muschii se strang speriati sa nu o pateasca. ca muschii sunt un fel de arici, se dau teposi, dar cand ti-e lumea mai draga se pun pe burta, inchid ochii si se gandesc cum ar fi sa fim struti. trebuie sa ii intelegi, toti trag de ei ca de o guma tipi-top.

nu e chestie ca am crescut cu eliade in grinda si fara india viata e pustiu. nu-mi doresc sa ajung acolo si pot sa fac o brosura scrisa marunt cu locuri in care as calca inaintea peninsulei care seamana cu un cornet de inghetata.

dar, jhumpa asta chiar stie despre ce vorbeste (cred ca mi-a placut si pentru ca numele ei suna ca un slam-dunk mesterit de jordan si in sport putine lucruri sunt mai frumoase de atat). jhumpa povesteste despre dezradacinare, despre jumatati de suflete care umbla in oameni intregi, despre lucruri pe care nu dai doua rupii o viata intreaga si pe care pe urma simti ca nu le mai poti cumpara cu toata comoara piratilor.

eroii ei sunt oameni care si-au parasit locul, care nu mai au nici inainte, nici inapoi, care se nenorocesc pe ei si apoi ii rup si pe copii. nu ca noua, astora, de fugim de ceva dupa altceva, aici, mai pe loc, nu ne-ar trebui, dar pentru milioanele de "italieni" si "spanioli" cu care m-am intalnit pe drumul de la nadlac, cartile tipei ar trebui sa fie obligatorii, ca viza pe vremuri.

luni, 7 septembrie 2009

joi, 3 septembrie 2009

sfantul isarescu


nu va lasati pacaliti de coperta, sunt valorile cursului valutar.