luni, 28 ianuarie 2008

daca esti prost, somn usor

calculatorul unui prieten zicea asa, de fiecare data knd apasa pe ce nu trebuia:
"dak esti prost, du-te bah si te culca".
ce bine i-ar fi prins calculatorul asta lui attila korodi.
k, dak dormea n-avea cum sa ne explice k o masina veche e normal sa aiba taxe mai mici decat una noua, pentru k, fiind veche poluezi mai putin. asta deoarece o sa mergi mai putina vreme cu ea decat cu una noua, pe care de al dreaqu ce esti ai fi putut s-o balabanesti pe sosele tarii vreo 20 de ani.
p.s
anul asta e an electoral.
abia astept sa-l votez.

miercuri, 23 ianuarie 2008

cupa africii - faza pe penibil

a inceput cupa africii. lung prilej de barfa si de ipoteze.
mai ales pentru comentatorii incompetenti si suficienti.
unii chiar rasisti, daca e sa asculti bine.

la fiecare meci de pana acum, am primit explicatii si exclamatii.
k, nu pot sa creada cat de neorganizat joaca africanii, k echipe precum zambia sau sudan n-ar face fatza nici in divizia b la noi, k asa si pe dincolo. totul frazat in asa chip, incat sa pricepem noi kat de cretini sunt aia si cat de valabili suntem noi. o atitudine de colonialisti care n-au trecut de videle, de imperiu` al mustelor, de specialisti pana la glezna fina a broastelor.
chicoteli complice intre cei doi coprezentatori, de fiecare data knd un portar trecea pe sub vreo minge, strambaturi din nas la fiecare gol de generic cum se spune in limba de lemn a sportului (true, mai e si kinograma; mi se sopteste din public) lamentari penibile cum k africanilor n-ai ce sa le ceri mai mult. e de ajuns k au ajuns la meci, vrem sa mai joace si dupa o schema?

superficialitate, prostie si o doza imensa de desconsiderare a spectatorului. plus pafarism in ale fotbalului. unul dintre comentatori era nemultumit la 3-0 si clama sus si tare k el prefera oricand un 0-0 tacticizat. celalalt gurist citea regulamentul si radea cat il tineau bojocii knd a dat peste un paragraf care vorbea despre conditiile de desfasurare a meciurilor cand intr-o tara din cele implicate in competitie e razboi.

astept meciurile urmatoare si observatiile de rigoare: maimutele alearga dupa balon k dupa banane, ciorile borate nu sunt bune nici sa-mi stearga pantofii, d-apoi sa centreze, dak ei sunt asa iti inchipui cat de proaste sunt femeile lor, etc.

marți, 22 ianuarie 2008

a fost odata

un aurolac frate mai mare tinand de mana un aurolac frate mai mic.
k doi mosi craciuni plecati sa-si gaseasca ursitoarele.
striviti de caciuli mai mult decat de necazuri.
mai sinceri in grija ce se vedea din mainile lor decat dragostea pe care o citesti in ochii pensionarilor ce merg prin parcuri brat la brat, la ore tarzii din seara.
trecand pe langa universitate asa cum trec si pe langa coloanele oficiale. murdari si ocupati.
si cel mic, patat la gura de muci si-o masa calda, privind spre cel mare cu ochi nesfarsiti il intreaba pierdut: "si pinguinii s-au luptat?"
continurea nu am mai auzit`o, dar sunt sigur k am pierdut cea mai frumoasa poveste nescrisa.

luni, 21 ianuarie 2008

cioca intaiul, elodia a 100-a


otv-ul a sarbatorit centenarul elodia, asa cum se cuvine.
cu greseli de gramatica, crowl galben si breaking news.
de unde se vede treaba ca mai usor ajungi in studio, decat la scoala.

joi, 17 ianuarie 2008

educativa

un copil a furat bani din casa sa-si cumpere o masina.
asta inseamna sa ai 7 ani de acasa.
sa furi bani si sa cumperi masina, nu sa furi ca prostu` direct masina.

marți, 15 ianuarie 2008

om la apa

intrarea si iesirea sunt una si aceeasi.
e drept k nimeni nu iese.
de intrat ar intra unu-altu.un baiat la puma sta in usa facandu-ti o oferta pe care n-o poti refuza.
te uiti la pozele de langa el, te mai uiti si la aia de langa tine.
se mai baga doi.
hai si tu.
la un geamlac, te apleci, dar nu-l observi pe ala de la ghiseu.
ochiul sta geana prin salonul ce ti se arata in fata. e cald si asta e suficient sa te tina inauntru.
platesti si primesti 1 elastic cu o margica pe care o infasori pe mana. cam putin la cat a costat.
prin salon, oameni de ambe sexe la prosopul gol, stransi in jurul unui godin, cam cum se strang rumanii la sorici. sub nas le abureste un pahar de ceai.
exista si un etaj, dar scara nu se vede nicaieri. o fi inghitita de prosoapele care atarna ca bananele in livada. treci pe langa o doamna care se aranjeaza intr-o oglinda si iei in primire un vestiar dotat regulamentar cu papuci. bonus, dintr-un dulap care geme, primesti un prosop. curat, dar imputit.
te lasi la peleul gol sau tii mandretea de bermude impaturita de acasa. de tine depinde, sa stii!
te infigi in papuci, te stangi la prosop, incui usa in urma ta. cheia, pe elastic, o pui langa margica primita mai devreme. un gealat mustacios, iti face semn sa-l urmezi. il urmezi, desi mai degraba ai lua-o dupa rusoaica din fata. iesi din salon si mai ceva ca un ghid la palat, mustaciosul iti arata in stanga wc-ul care la o adica...
spui no tks, sau yes pls, depinde de vezica fiecaruia si pe urma iti vezi de drum. in camera in care iti doreai ajunge e o usa de termopan, desi ca hamam functioneaza de 300 de ani. (da, era hamam, you little pervert).
cum intri te buseste o caldura sufocanta si umeda. fix in mijloc pe o masa de piatra, marmura sau ce-o fi ea, o doamna e chinuita conform programului. sala e mare si apa iese de peste tot, inclusiv din propria glanda. e si asta o chestie: sa transpiri in ianuarie mai ceva ca-n iulie.
mustaciosul te indruma spre un havuz plin cu apa. te asezi langa, pe o bordura care seamana cu masa pe care e chinuita doamna. intr-un alt colt, langa un alt havuz, sotul doamnei isi toarna apa cu o cratita.
primesti si tu un castron si preluand modelul iti inmoi epiderma. dupa ce te mai obisnuiesti cu locul ai voie si sa te descalti. podeaua e calda si talpile or sa-ti multumeasca. peretele de care te-ai rezemat e la fel de cald ca si podeaua. parca incepe sa-ti placa. oasele se obisnuiesc si cu dogoarea si cu apa uda. in tavanul boltit zeci de gauri absorb aburul mai eficient decat o hota de restaurant. probabil de aia nici nu sunt paianjeni acolo.
cand te simteai mai bine, mustaciosul te prinde de-o aripa si te intinde pe masa din mijloc. cat esti de lung, bineinteles. apoi ia un sac cu spuma si incepe sa-ti traga batucela cu ala pana te ratacesti in clabuc. dupa, te ia in primire si te freaca, nu cat poate el, ci cat poti tu. cand te vede ca te strambi sa stii ca se opreste. mai dureros de atat n-o sa te framante. cat te mai fragezeste el putin, tu esti putin in dilema. nu stii daca sa razi pana te sufoci cu spuma sau sa faci grimase sa te vada nenea care intre timp iti impleteste picioarele, trage de degete, iti infige calcaiele in coloana, te face pachet. dupa 10 zile de antrenament din asta sigur ajungi contorsionist.
e momentul sa te intorci cu fata in sus si mainile sa fie supuse unor figuri, pe care nu le gasesti nici in geometria neeuclidiana. descoperi ca esti mai mobil decat ti-ai fi dorit sa fii si ca de exemplu, cu mana dreapta trecand pe sub piciorul stang poti sa te scarpini concomitent in nas si-n talpa. rezisti pana la capat, inclusiv la niste maini infipte in ciuf care te scormonesc in calota. drept premiu, primesti 5 (numarate) ligheane cu apa drept in freza. s-ar zice ca esti limpezit.
bucuros, doar a scapat de tine, mustaciosul iti ia margica, in timp ce tu impingi cheia spre subtioara. te asezi langa havuz si conform indicatiilor continui sa-ti torni apa, pana faci creturi la maini. adik, stai pana te umfli de abur sau pana ti se uraste. tu stii mai bine.
cand, intr-un final o iei din loc si ii lasi si pe altii sa se lepede de propriile umori esti intampinat cu 2 prosoape uscate si dirijat langa godinul care duhneste de caldura.
te miri intai de cate rusoaice sunt, apoi te lamuresti ca ele sunt de fapt mustacioasele care au grija ca partea feminina a clientelei sa-si ia partea de baie. cat iti bei ceaiul apuci sa vezi si care-i treaba cu margica. desirate de pe mana, mustaciosi sau rusoaice le prezinta la ghiseul de la intrare si in schimbul lor isi umplu buzunarele cu lire turcesti.

luni, 7 ianuarie 2008

de la locu` 1-n spate, este toti celebritate

sa presupunem k se intampla sa te prezanti la scara unui otocar cu destinatie certa.
te cauti pe lista cu calatori, iti iei locul in primire si infunzi regulamentar scaunul din dotare pentru un drum de multe ore si mult mai multi kilometri.
otocarul, dotat cu de toate, inclusiv 2 soferi la scara.
plus 2 monitoare (1 fata, 1 la jumate`) conectate la un frumos dvd.
inevitabil, otocarul demareaza cu acceleratia a si se deplaseaza cu viteza v spre destinatia d, intr-un timp t. in timpul asta t, mai dormi tu cat mai dormi, se mai plictiseste si soferul de rezerva cat se mai plictiseste, dar la un moment dat tot intra un film pe micile ecrane. sau mai multe. depinde de soferul-vj. in cazul meu au fost 3 filme. in vreo 50 de ore (don`t even ask).
acum, nu ca m-ar fi facut mama cinefil, dar pentru promo (cu asta ma ocup in timpul ocupat) mi-s obligat sa casc ochii mai in fiecare zi la o productie cinematografica. si taman inainte de plecare, printre altele, produsesem promo pentru Comoara nationala - on air pe 30 decembrie si Ocolul Pamantului in 80 de zile (versiunea jackie chan) - on air pe 2 ianuarie.
care sunt sansele ca din cele 3 filme de otocar, 2 sa fie chiar cele amintite?
greu de ghicit, dar intr-adevar 100%.
lucky me. s-o fi dat banu` ala gros de la loto?!

obiceiuri de sf. ion

de sfantul ion, din batrani, e obiceiul sa mergem la ion iliescu cu sperante in suflet si carnetul de comunist/utecist/pionier in buzunar.
pe langa frumosul buchet de trandafiri rosii e recomandabil sa oferim cadou (de preferinta invelite in hartie din scanteia) o carte despre incalzirea globala, despre doctrina de stanga sau mai burghez, un carnet de cecuri la casa de economii si consemnatiuni.
tot din strabuni se spune ca daca ii vei canta fostului presedinte la multi ani in fata camerelor tuturor televiziunilor si-l vei pupa intai pe obrazul stang si pe urma pe cel drept, tot anul vei fi ferit de revolutie portocalie.

vineri, 4 ianuarie 2008

marea inzapezire

nu vreau sa fiu un bun cetatean.
asa ca n`o sa cobor sa dau zapada din fata blocului.
n-o sa arunc sare pe trotuar. n-o sa ies in casa scarii sa stau la sfaturi si indemnuri cu vecinii de orice palier.
din contra, toti cei care nu v-ati jucat cu zapada la vremea voastra si stati acum cu lopata in mana si troinele in bocanci, va rog, aduceti-o in fata blocului meu!
pe socului, pt cunoscatori.
sa dau zapada, ca sa ce? sa vad bordurile respectivului videanu? tampoanele din spatiul verde?
lada lu` vecinu parcata din mezozoic in acelasi loc?
lasati zapada sa vina la A5 bis!