miercuri, 11 iunie 2008

prin lada cu foldere 4

girafa albinolefe deschise usa si se uita larg in sectie. acum i-ar fi dat lacrimile, daca nu s-ar fi concentrat puternic si ar fi spus in sinea ei culorile curcubeului si in ordine normala si in ordine inversa. era ultima tendinta in psihiatrie si doctorul ei i-o recomandase calduros. masinile de cusut metal erau toate la locul lor, aliniate la milimetru, cu husa pe ele si praful tinut departe. pe peretele din spate, cutii fara numar asteptau sa inghita masinile si sa le duca departe, poate chiar in burma, unde ele sa-si poata continua masinaritul.
lohnul nu mai mergea si girafa albinolefe n-a avut incotro. a dat in somaj girafele din partea ei de jungla. nu i-a cazut bine, mai ales k intr-o noapte se trezise cu gatul intzepenit si asta nu se putea intampla daca cineva nu i-ar fi facut farmece.
statea in usa si oricat si-ar fi lungit gatul, nimic nu se mai putea schimba. sectia se va inchide si gata. nu mai erau eficientzi, lucrau in pierdere si la preturile pe care le cereau marile retele robotice nu ar fi fost in stare sa livreze nici macar o vesta de aluminiu, d-apoi un costum la 4 nituri.
de 2 ani o tot ardea k o fi, o patzi, poate face subansambluri, poate o mai pasuiesc, dar asta nu era viatza. nici macar nu mai venea cu placere la sectie. ii era clar care o sa fie finalul.
ce a durat-o cel mai mult a fost k pentru a-i da vestea, l-au trimis pe rufu`S si el a acceptat. cu toata inima ei buna nu stia daca o sa mai apuce sa-l ierte.
se cunosteau de mult. ea abia isi deschisese atelierul si umbla toata ziua sa mai prinda o comanda. el era foarte lucios si se deplasa tantos fara ulei saptamani intregi. facuse cursuri speciale de rezistenta dupa ce absolvise mai multe scoli economico-ajutatoare de-ale robotilor. era un robot arogant pe atunci, dedicat metal si circuite meseriei. nu se placusera din prima, dar ea facea minuni cu deadlineurile si el intotdeauna se baga la comenzi riscante. asa au ajuns sa se vada la ore nepotrivite si uneori sa doarma unul la altul, desi rufu`S se plangea k atunci cand pe ea o ia somnul da spasmotic din picioare.
ce trebuise sa se intample se intamplase si dupa 15 luni a nascut.
din clipa aia s-a stricat totul. rufu`S i-a spus k ce a facut ea e inacceptabil si k in conditiile astea el o sa isi revizuiasca intreg comportamentul. ea nu l-a luat in serios ; era asa happy k are un bebeu!!!
si totusi in 2 luni el n-a mai vrut sa auda de ea. A recunsocut cu greu copilul , dar in fatza oficialitatilor nu s-a putut stapani sa nu ii spuna k are cea mai neagra limba pe care a vazut-o vreodata. plus un amanunt suficient de kinki incat ei sa ii mai apara niste pete (se scarpina cu limba cea neagra in urechile mari cu o voluptate pe care nu voia sa si-o educe).
de atunci trecusera ani multi, rufu`S ruginise si suferise un transplant de integrate, limba ei se albise si uitase de voluptati.
baiatul lor crescuse, isi facuse un rost in viata, dar ii ura pe amandoi.
stia despre el k plange cu lacrimi mari si electrice strigand cat il tine bateria : ninoooooo-niiiiiiiiiiinoooo. sa fii girofar este o rusine chiar si in ziua de azi!

2 comentarii:

Iren spunea...

deci copilul lor este the electric crying boy-ul desenat de ruchi si pus la mine pe perete?!!
povestea asta e trista :( o sa incerc sa scot din ea o diorama vesela.

comanu spunea...

poate fi el sau poate nu. analiza adn-ului metalic e imperios necesara.
nu e o poveste trista, e o poveste rupta din viatza. si din coloanele oficiale.