miercuri, 18 iunie 2008

perpendicular pe tangenta

batea un vant usor, doar cat sa-ti faca transpiratia sa curga mai repede. la intrarea in magazine, franghiile atarnau randuri-randuri, iar cei mai harnici intinsesera deja pungile cu inghetata sa o ia fumul si sa o zbiceasca aerul. unii facusera avere cu inghetata asta afumata, iar acum se plimbau cu masini rosii si lungi; cu cat mai rosii si cu cat mai lungi cu atat mai bine. asta era norocul lor, altii isi riscasera viitorul si sanatatea incercand sa afume si altceva, dar nimeni nu ii intelesese. erau dilii si rusinea merita sa se abata asupra lor.
acum tarau galeti de graunte si strigau buletinul meteo dintr-o parte in alta a orasului. cand intalneau un stol de porumbei scoteau galeata cea mai de jos se asezau pe ea si dintr-o alta galeata, ca si cand ar fi dat mancare la pesti, incepeau sa imprastie grau pe trotuar.
nimeni nu le zicea nimic, desi cel putin o femeie le-ar fi spus vreo doua de la obraz. insa pe ea pusesera stapanire guguloaiele lucioase de prajitura neagra, ceea ce ii dadea un aer deplorabil, condamnabil pana si in suburbii. c-o firimitura in cer si alta in pamant femeia se grabi sa treaca pe sub streasina gaurita, ingustandu-si ochii sub ochelarii grosi ca panza de sac.
in spatele ei incepuse o intrecere pe viata si pe moarte. despletita-mov, cea mai rapida babuta de la scara 3 marise ritmul, ridicand genunchiul intr-un mod pe jumatate obscen, pe cealalta jumatate ingrijorator. incet-incet distanta dintre ea si felina-crosetata, adversara care parca zbura sub poncho-ul de macramé incepea sa scada. felina-crosetata privea tot mai abatuta in spate, despletita-mov era pe boost acum si doar haloul lila putea sa dea indicii relative despre locul in care naluca se afla.
daca n-ar fi rasarit o turma de microbi cu casa de marcat la subtioara, cursa aceasta ar fi intrat intr-o bucla temporala care, zau, daca ar fi facut bine mediului.

Niciun comentariu: