nu fi trist ninja, puteai
sa fii samurai, dar asa cum te stiu, sa ajungi ronin era tot ce ti-ar fi lipsit.
nu fi trist ninja, puteai
sa fii cowboy, dar stilul tau e mai rezervat. aproape ca al indienilor.
nu fi trist ninja, puteai
sa fii pirat, dar habar n-am daca te-ai fi obisnuit cu hamacul.
nu fi trist ninja, puteai
sa faci voodo, dar tu mai degraba crezi in horoscop.
nu fi trist ninja
vineri, 31 octombrie 2008
marți, 28 octombrie 2008
vino-ti in fire
se ridica brusc de parca de jos cineva incerca s-o rastoarne.
asta-i nu a buna, se gandi. azi e ultima zi, ce chestie, in padurile de conifere.
de maine o lua de la capat, desi ei ii placeau lucrurile de la jumate; si in autobuz se urca intotdeauna pe la mijloc, iar prajiturile cu ravase erau preferatele ele, tocmai pentru ca n-o certa nimeni daca nu manca si coltul.
maine avea sa se intoarca la biroul ei de lemn cu scaun din pfl si toata lumea o sa o pupe si o sa o intrebe: ce le-a adus ? ea o sa faca pe revoltata ; ce trebuia sa va aduc ? ce voi imi aduceti mie ceva ? si o sa le dea covrigi cu seminte de pin si conuri de brad poleite cu staniol.
ca urmare o sa fie din nou propusa pentru angajatul lunii, asa cum fusese si atunci cand inventase cuvantul "mranita". atunci da lovitura, datorita cuvantului ei fusesera salvate culturi de paioase din djibouti pana in peru si bhutan. pana si cartilagiu venise s-o felicite. i se spunea cartilagiu pentru ca inventase cuvantul "prosopopee", desi el isi dorea sa inventeze "cartilagiu" care fusese deja inventat.
cineva batu in usa. de 2 ori lung si o data scurt. inainte sa apuce sa raspunda, se auzi :
- doamnaaaaaaaaaa, dati drumul, sa va iau bagajili !
apuca sa faca o grimasa si isi zise ca o sa-l reclame conducerii. iesi si ii arunca din varful buzelor :
- poti sa le iei.
dupa cum se vede ii placeau iesirile teatrale, dar nu intr-atat incat sa dea din batista atunci cand taxiul se punea in miscare. dar taxiul nu se punea in miscare pentru ca valizele nu erau toate jos. inevitabil, incepu sa bata din picior ca un betiv ce-si asteapta randul la frizerie.
- si restul unde sunt ?
- care rest doamna ? e tot aici.
- valizele sunt, dar mai aveam niste colete si cateva pachete.
- nu intra in atributiile noastre. personalul nostru nu asigura decat transportarea valizelor, adica mai pe intelesul tuturor, ca vad ca nu ne intelegem, tot ce are maner.
doamna simti cum o ia cu calduri nervoase de la extremitati spre excentricitati.
- pai si ce facem, alea le lasam sus ?
- daca le lasati sus e ca si cum n-ati parasi camera si va taxam. noi nu putem permite sa intre cineva intr-o camera care n-a fost eliberata. dumneavoastra v-ar fi convenit sa gasiti sus colete legate cu scotch ? sau pachete fistichii care nici nu vrem sa ne gandim ce contin?
- nu mi-ar fi convenit !
- de aceeasi parere suntem si noi.
dupa un minut de pauza si priviri incruntate.
- domnule, eu nu cred ca sunt primul client caruia i s-a intamplat asa ceva. ceilalti cum au procedat ?
- si le-au carat singuri doamna. sau le-au aruncat pe geam si le-au recuperat de jos.
- nu sunteti sanantosi la cap. cum sa le arunc pe geam ? am lucruri care se pot sparge.
- imi pare rau, doamna. noi avem angajati, nu servitori. si ei isi fac treaba in cel mai profesionist mod, cara ce e de carat, lasa ce e de lasat.
doamna iesi afara sa fumeze o tigara. bineinteles, ca avea voie si inauntru, nu ca la oras, dar nu voia sa dea satisfactie personalului nesuferit. apoi dintr-odata porni val-vartej pe scari, ceea ce pentru o dama obisnuita cu munca de birou denota mult curaj. intra in camera, cu chiu cu vai dadu totul peste tocul ferestrei si fara sa se mai uite inapoi, se urca in taxi si-si lua talpasita.
pe perna moale, mintea ei lucra incontinuu : servitor, sluga, valet, sot.
poate ca "lacheu" ar fi dat un nou impuls serviciilor hoteliere.
asta-i nu a buna, se gandi. azi e ultima zi, ce chestie, in padurile de conifere.
de maine o lua de la capat, desi ei ii placeau lucrurile de la jumate; si in autobuz se urca intotdeauna pe la mijloc, iar prajiturile cu ravase erau preferatele ele, tocmai pentru ca n-o certa nimeni daca nu manca si coltul.
maine avea sa se intoarca la biroul ei de lemn cu scaun din pfl si toata lumea o sa o pupe si o sa o intrebe: ce le-a adus ? ea o sa faca pe revoltata ; ce trebuia sa va aduc ? ce voi imi aduceti mie ceva ? si o sa le dea covrigi cu seminte de pin si conuri de brad poleite cu staniol.
ca urmare o sa fie din nou propusa pentru angajatul lunii, asa cum fusese si atunci cand inventase cuvantul "mranita". atunci da lovitura, datorita cuvantului ei fusesera salvate culturi de paioase din djibouti pana in peru si bhutan. pana si cartilagiu venise s-o felicite. i se spunea cartilagiu pentru ca inventase cuvantul "prosopopee", desi el isi dorea sa inventeze "cartilagiu" care fusese deja inventat.
cineva batu in usa. de 2 ori lung si o data scurt. inainte sa apuce sa raspunda, se auzi :
- doamnaaaaaaaaaa, dati drumul, sa va iau bagajili !
apuca sa faca o grimasa si isi zise ca o sa-l reclame conducerii. iesi si ii arunca din varful buzelor :
- poti sa le iei.
dupa cum se vede ii placeau iesirile teatrale, dar nu intr-atat incat sa dea din batista atunci cand taxiul se punea in miscare. dar taxiul nu se punea in miscare pentru ca valizele nu erau toate jos. inevitabil, incepu sa bata din picior ca un betiv ce-si asteapta randul la frizerie.
- si restul unde sunt ?
- care rest doamna ? e tot aici.
- valizele sunt, dar mai aveam niste colete si cateva pachete.
- nu intra in atributiile noastre. personalul nostru nu asigura decat transportarea valizelor, adica mai pe intelesul tuturor, ca vad ca nu ne intelegem, tot ce are maner.
doamna simti cum o ia cu calduri nervoase de la extremitati spre excentricitati.
- pai si ce facem, alea le lasam sus ?
- daca le lasati sus e ca si cum n-ati parasi camera si va taxam. noi nu putem permite sa intre cineva intr-o camera care n-a fost eliberata. dumneavoastra v-ar fi convenit sa gasiti sus colete legate cu scotch ? sau pachete fistichii care nici nu vrem sa ne gandim ce contin?
- nu mi-ar fi convenit !
- de aceeasi parere suntem si noi.
dupa un minut de pauza si priviri incruntate.
- domnule, eu nu cred ca sunt primul client caruia i s-a intamplat asa ceva. ceilalti cum au procedat ?
- si le-au carat singuri doamna. sau le-au aruncat pe geam si le-au recuperat de jos.
- nu sunteti sanantosi la cap. cum sa le arunc pe geam ? am lucruri care se pot sparge.
- imi pare rau, doamna. noi avem angajati, nu servitori. si ei isi fac treaba in cel mai profesionist mod, cara ce e de carat, lasa ce e de lasat.
doamna iesi afara sa fumeze o tigara. bineinteles, ca avea voie si inauntru, nu ca la oras, dar nu voia sa dea satisfactie personalului nesuferit. apoi dintr-odata porni val-vartej pe scari, ceea ce pentru o dama obisnuita cu munca de birou denota mult curaj. intra in camera, cu chiu cu vai dadu totul peste tocul ferestrei si fara sa se mai uite inapoi, se urca in taxi si-si lua talpasita.
pe perna moale, mintea ei lucra incontinuu : servitor, sluga, valet, sot.
poate ca "lacheu" ar fi dat un nou impuls serviciilor hoteliere.
luni, 27 octombrie 2008
duminică, 26 octombrie 2008
rica nu stia sa zica. chiar nu stia.
rica nu stia sa zica rau, ratusca, randunica.
asta ii dadea mult de gandit, pentru ca el, rica, stia cuvinte mult mai complicate precum congruent, multipartinic ori paradentoza. cum sa nu poata zice l-andunica? era o rusine prea grea care apasa pe umerii lui si se gandi ca daca nu e un blestem intins pe mai multe generatii o sa reuseasca sa invinga in cele din urma destinul lingvistic (da, stia chiar si cuvantul lingvistic).
rica auzise de oratorul demostene care isi depasise balbaiala ajungand la statutul de logoreic prin mestecarea pietricelelor pe malul marii. la mare nu se putea duce pentru ca trebuia sa schimbe la ciulnita si nu ii placea sa piarda vremea in gari obscure cu miros de pipi. asa ca, orice ar face trebuia sa se descurce pe plan local.
dupa mai multe sedinte de gandire, trase concluzia: nu avea rost sa isi strice dantura. va spune un nu hotarat pietricelelor si va aplica modelul thailandez al femeilor kayan. zis si facut, rica isi puse pe gat 23 de inele de metale diferite incredintat fiind in adancul lui ca acele cuvinte tabu vor tasni ca un gheizer din gat, atunci cand acesta va fi suficient de lung.
treaba asta nu era prea buna, remarca rica dupa o saptamana in care isi balanganise capul ca o suricata intepata de un arici. se hotari sa dea jos inelele care ii subtiasera saliva mai ceva decat un bijutier foitele de aur. desi era convins ca n-a facut mare lucru, isi incerca norocul: l-au, l-atusca, l-andunica. canci, nexam, vax. toata stradania lui nu valora 2 parale.
rica nu se lasa pe tanjala. in miez de noapte pandi la o rascruce deochiata un trecator intarziat. cu un cutit bine ascutit il lua prin surprindere si cat ai zice cuvantul consacrat ii muta cutitul de la gat la gura taindu-i frumusete de limba, organ puternic vascularizat. cu limba intre 2 cuburi de gheata, gasite ca prin minune in adancul buzunarului, rica nu se opri pana in bucatarie unde cu un ac sterilizat la aragaz si-o cusu peste ceea ce poseda deja. ghinionul lui, limba cea noua desi plina de papile era complet sssaita si rica nu accepta sa cada din lac in put.
haha, nu ma las eu chiar asa.
si rica trecu la planul trei. scrise o scrisoare induiosatoare, din care spicuim:"de mic am fost un paria...am si eu dreptul la demnitate, spirit si vocabular...daca drepturile omului nu sunt o vorba in vant in tara noastra batuta de crivat luati aminte la durerea mea".
a doua zi, parlamentul lua in dezbatere interzicerea cuvintelor: rau, ratusca, randunica. pe ordinea de zi se pare ca mai era si reabilitarea "mein kampf", o carte cu rezultate execelente la ultimul targ gaudeamus.
asta ii dadea mult de gandit, pentru ca el, rica, stia cuvinte mult mai complicate precum congruent, multipartinic ori paradentoza. cum sa nu poata zice l-andunica? era o rusine prea grea care apasa pe umerii lui si se gandi ca daca nu e un blestem intins pe mai multe generatii o sa reuseasca sa invinga in cele din urma destinul lingvistic (da, stia chiar si cuvantul lingvistic).
rica auzise de oratorul demostene care isi depasise balbaiala ajungand la statutul de logoreic prin mestecarea pietricelelor pe malul marii. la mare nu se putea duce pentru ca trebuia sa schimbe la ciulnita si nu ii placea sa piarda vremea in gari obscure cu miros de pipi. asa ca, orice ar face trebuia sa se descurce pe plan local.
dupa mai multe sedinte de gandire, trase concluzia: nu avea rost sa isi strice dantura. va spune un nu hotarat pietricelelor si va aplica modelul thailandez al femeilor kayan. zis si facut, rica isi puse pe gat 23 de inele de metale diferite incredintat fiind in adancul lui ca acele cuvinte tabu vor tasni ca un gheizer din gat, atunci cand acesta va fi suficient de lung.
treaba asta nu era prea buna, remarca rica dupa o saptamana in care isi balanganise capul ca o suricata intepata de un arici. se hotari sa dea jos inelele care ii subtiasera saliva mai ceva decat un bijutier foitele de aur. desi era convins ca n-a facut mare lucru, isi incerca norocul: l-au, l-atusca, l-andunica. canci, nexam, vax. toata stradania lui nu valora 2 parale.
rica nu se lasa pe tanjala. in miez de noapte pandi la o rascruce deochiata un trecator intarziat. cu un cutit bine ascutit il lua prin surprindere si cat ai zice cuvantul consacrat ii muta cutitul de la gat la gura taindu-i frumusete de limba, organ puternic vascularizat. cu limba intre 2 cuburi de gheata, gasite ca prin minune in adancul buzunarului, rica nu se opri pana in bucatarie unde cu un ac sterilizat la aragaz si-o cusu peste ceea ce poseda deja. ghinionul lui, limba cea noua desi plina de papile era complet sssaita si rica nu accepta sa cada din lac in put.
haha, nu ma las eu chiar asa.
si rica trecu la planul trei. scrise o scrisoare induiosatoare, din care spicuim:"de mic am fost un paria...am si eu dreptul la demnitate, spirit si vocabular...daca drepturile omului nu sunt o vorba in vant in tara noastra batuta de crivat luati aminte la durerea mea".
a doua zi, parlamentul lua in dezbatere interzicerea cuvintelor: rau, ratusca, randunica. pe ordinea de zi se pare ca mai era si reabilitarea "mein kampf", o carte cu rezultate execelente la ultimul targ gaudeamus.
vineri, 24 octombrie 2008
un joc de golani jucat de gentelmani
la table, sa fii fair-play inseamna sa dai zarul de jos cand ala
cu care joci e prea incins si da cu el de pamant.
pentru cohortele de golani cu care am intins pulurile si pentru unche-miu
care incerca sa triseze cand si-o lua pe coaja: ba s-a dovedit
pana la urma ca suntem niste domni!
cu care joci e prea incins si da cu el de pamant.
pentru cohortele de golani cu care am intins pulurile si pentru unche-miu
care incerca sa triseze cand si-o lua pe coaja: ba s-a dovedit
pana la urma ca suntem niste domni!
la rascrucea marilor imperii. unirii 1 si 2
unde gasesti in acelasi loc o batrana care vinde placinta facuta in casa (are si servetele la ea, placinta desigur), un nene care duce in brate un caine precum o oaie, o femeie care ii zice prietenei ce plimba un copil in carut: fa e botos ca tine, un popa cu ceas de cateva mii de iuro si pe geta, injurata ca nu raspunde la telefon?
pimpu
la pimp my ride ma ofitca nu ca oamenii aia primesc masini scula
dupa ce au dat niste mortaciuni la reparat.
ma oftica, mai ales, ca intotdeauna gasesc loc de parcare cand vin cu aratarea din service.
dupa ce au dat niste mortaciuni la reparat.
ma oftica, mai ales, ca intotdeauna gasesc loc de parcare cand vin cu aratarea din service.
miercuri, 15 octombrie 2008
propuneri legislative
biroul retinere/eliberare permise ar trebui sa fie o mare sala de bowling.
sau sa functioneze dupa principiul asta.
adica, din moment ce tot le dai permisul de circulatie sa-ti dea si ei o pereche de bocanci, ca semn de bun-venit in lumea pietonilor. daca bocancii ar avea si gps ar fi si mai bine, pentru ca, de multe ori drumul vazut de jos nu mai seamana de nicio culoare cu ala vazut din 4+1 usi.
problema se pune dupa 1-3 luni: daca tu primesti permisul prafuit, cum inapoiezi ghetele?
cu ciorapi sau fara?
sau sa functioneze dupa principiul asta.
adica, din moment ce tot le dai permisul de circulatie sa-ti dea si ei o pereche de bocanci, ca semn de bun-venit in lumea pietonilor. daca bocancii ar avea si gps ar fi si mai bine, pentru ca, de multe ori drumul vazut de jos nu mai seamana de nicio culoare cu ala vazut din 4+1 usi.
problema se pune dupa 1-3 luni: daca tu primesti permisul prafuit, cum inapoiezi ghetele?
cu ciorapi sau fara?
luni, 13 octombrie 2008
duminică, 12 octombrie 2008
vineri, 10 octombrie 2008
uber alles, altfel cum?
deci la muchen (asa se pronunta, da` stie tot fraieru ca se scrie munchen) orice roman trebuie dus cu clasa, team-buildingul sau mertanul furat la frankfurt.
si normal, pentru ca cine-i neamtu` tupeist sa faca gura cand tu treci pe rosu, arunci cutia de bere in isar sau faci glume cu tzatze, gen tragi o germanca de ele? niciunul, pe verificate, mai ales ca tu ai replica perfecta, de se gaseste vreun herr mai implicat in viata cetateneasca a conurbatiei sa-ti reproseze ceva, cumva. uitandu-te la el, desi la o adica poti sa i-o zici si fara sa te uiti la el, doar din varful buzelor: aici hitler facut mare, bum bum, kaput millionen personen si tu sprech la mine ca verbitten pisaren, scuiparen si alte alen? daca insotesti vorba si de o zvastica facuta din varful degetelor, te-ai facut inteles si fritzul va pleca punand coada intre picioare mai ceva decat la marasesti, marasti si oituz.
de acum orasul e al tau si chiar daca nu l-ai facut tu, tu il omori. primul mars ? piata lu mariana, dupa cum ii spune si numele foarte explicit : Marienplatz. mda, ar fi ceva de cascat ochii.
pe langa suedezele venite sa-si regaseasca arboarele genealogic, ar mai fi si Peterskirche, cea mai babaciune-biserica din oras si Frauenkirche namila de catedrala de fix 99 de m. in caz ca ai treaba in imobiliare, bucura-te ca nu iti desfasori viata si activitatea pe aceste meleaguri. pline de poveste, de la sine inteles. nemtalaii nu pun botu` la cascaval cu emmenthaler si nu dau voie nici batuti pe allianz-arena sa se construiasca vreun zgaraie-nor mai inalt de atat. cica zgarie ochiul, ceea ce e aiurea complet, ca noi nu cu ochii avem probleme.
oricum, in centru n-ai ce cauta decat daca esti in trecere spre Hoffbrauhaus, o berarie in care munchenezii cad lati inca de pe vremea cand noi taiam scoarta prunului, sa bem tuica direct la sursa. aici chiar e de tine, bei bere la pet de 2l direct din halbe de 2l, bagi la ghiozdan carnati doar ca le zici wursti si daca te incalzesti suficient poti sa dai si din buric pe iodlere asigurate competent de orchestra cu acordeoane si pantaloni scurti.
cand te-ai facut manga fara drept de apel, adica te mananca sa canti ein, zwei, polizei de fata cu politia e timpul sa te cari. nu la capatul lumii, gradina englezeasca e fix la cateva vome departare. desi te asteptai la cine stie ce dracii, constati ca se circula pe dreapta, ca langa pagoda chinezeasca mai intra o bere si ca la cascada te duci doar daca ai chef sa te speli pe ochi. la un moment dat, vrei nu vrei o sa urli ca lupul in desene animate si o sa strigi sa te faci bine inteles: ce buna-i aia, sa moara mama! asta e cel mai clar indiciu ca treci pe langa plaja nudistilor, ca la germania asa e: orice parc cu plaja lui, orice plaja cu nudistii ei.
tot ce ai citit pana aici e valabil in afara perioadei cand se intampla Oktoberfest. in timpul festivalului berii, care precum revolutia din octombrie are loc in septembrie, totul se schimba. de fapt, se simplifica: in cort bei , in cort mananci, in cort da, pana si aia.
deci, du-te si lasa-ne!
si normal, pentru ca cine-i neamtu` tupeist sa faca gura cand tu treci pe rosu, arunci cutia de bere in isar sau faci glume cu tzatze, gen tragi o germanca de ele? niciunul, pe verificate, mai ales ca tu ai replica perfecta, de se gaseste vreun herr mai implicat in viata cetateneasca a conurbatiei sa-ti reproseze ceva, cumva. uitandu-te la el, desi la o adica poti sa i-o zici si fara sa te uiti la el, doar din varful buzelor: aici hitler facut mare, bum bum, kaput millionen personen si tu sprech la mine ca verbitten pisaren, scuiparen si alte alen? daca insotesti vorba si de o zvastica facuta din varful degetelor, te-ai facut inteles si fritzul va pleca punand coada intre picioare mai ceva decat la marasesti, marasti si oituz.
de acum orasul e al tau si chiar daca nu l-ai facut tu, tu il omori. primul mars ? piata lu mariana, dupa cum ii spune si numele foarte explicit : Marienplatz. mda, ar fi ceva de cascat ochii.
pe langa suedezele venite sa-si regaseasca arboarele genealogic, ar mai fi si Peterskirche, cea mai babaciune-biserica din oras si Frauenkirche namila de catedrala de fix 99 de m. in caz ca ai treaba in imobiliare, bucura-te ca nu iti desfasori viata si activitatea pe aceste meleaguri. pline de poveste, de la sine inteles. nemtalaii nu pun botu` la cascaval cu emmenthaler si nu dau voie nici batuti pe allianz-arena sa se construiasca vreun zgaraie-nor mai inalt de atat. cica zgarie ochiul, ceea ce e aiurea complet, ca noi nu cu ochii avem probleme.
oricum, in centru n-ai ce cauta decat daca esti in trecere spre Hoffbrauhaus, o berarie in care munchenezii cad lati inca de pe vremea cand noi taiam scoarta prunului, sa bem tuica direct la sursa. aici chiar e de tine, bei bere la pet de 2l direct din halbe de 2l, bagi la ghiozdan carnati doar ca le zici wursti si daca te incalzesti suficient poti sa dai si din buric pe iodlere asigurate competent de orchestra cu acordeoane si pantaloni scurti.
cand te-ai facut manga fara drept de apel, adica te mananca sa canti ein, zwei, polizei de fata cu politia e timpul sa te cari. nu la capatul lumii, gradina englezeasca e fix la cateva vome departare. desi te asteptai la cine stie ce dracii, constati ca se circula pe dreapta, ca langa pagoda chinezeasca mai intra o bere si ca la cascada te duci doar daca ai chef sa te speli pe ochi. la un moment dat, vrei nu vrei o sa urli ca lupul in desene animate si o sa strigi sa te faci bine inteles: ce buna-i aia, sa moara mama! asta e cel mai clar indiciu ca treci pe langa plaja nudistilor, ca la germania asa e: orice parc cu plaja lui, orice plaja cu nudistii ei.
tot ce ai citit pana aici e valabil in afara perioadei cand se intampla Oktoberfest. in timpul festivalului berii, care precum revolutia din octombrie are loc in septembrie, totul se schimba. de fapt, se simplifica: in cort bei , in cort mananci, in cort da, pana si aia.
deci, du-te si lasa-ne!
miercuri, 8 octombrie 2008
ultimele pariuri
un politist in intersectie. trafic de capcauni. pinguini pretutindeni.
patraulea care face pe dirijorul are mobilul in buzunar.
oare in ce stare?
e la volum maxim, e pe mucles sau e oprit?
patraulea care face pe dirijorul are mobilul in buzunar.
oare in ce stare?
e la volum maxim, e pe mucles sau e oprit?
marți, 7 octombrie 2008
luni, 6 octombrie 2008
convorbiri literare
ce-i raspunde o fata de 12 ani unui baiat de 13 ani, atunci cand asta o face pe smecherul si ii spune ca e grupa mica fata de el?
logic: tu o sa mori inaintea mea!
logic: tu o sa mori inaintea mea!
duminică, 5 octombrie 2008
drum bun sa-i zici lu` ma-ta
cand iesi pe usa, fa ce-oi face, dar n-o tranti. zgomotul ii provoaca anei lui manole nevralgii nesperate. si atunci il trimite pe ala mic la plimbare intr-un carut cu 4 roti si una de rezerva. ea prefera liftul, desi moda asta, it`s so yesterday.
in lift te retragi langa butoane si fortezi blocajul, dar o strangere puternica de falange, te aduce cu picioarele la 3 etaje de pamant. un zambet mai larg decat :) apare imediat si tu te uiti disperat dupa ajutor. daca iti zice tata, unde gasesti clei pentru aripile din scandurele?!
drumul e abia la inceput, semnale electrice se trag unul dupa altul cu viteza luminii. ceva lipseste din perfectiunea unui cerc de 360. undeva, chiar aici, o armata cu legitimatie si poza la minut s-a baricadat si priveste prin usa la cei de afara, mai des decat cei de afara privesc spre ei. se si explica de undeva de la megafoanele aflate sub acoperire: omul cand si-a descoperit conditia bipeda a aspirat la curent alternativ, cod de bare si camere de supraveghere. daca te cobori la mintea ta, poti comunica prin semne aparente, limba scoasa si miscari fragmentate ale ochilor. n-astepti raspunsuri pe masura, stilul tau e unul masurat, si te declari frate siamez cu fratele tau de cruce, neam si patrie.
tulburentele vin in valuri de ocean ascultator la luna. la sosire cu oferte de nerefuzat, la plecare cu chemari chelalaite adresate celor abilitati sa deblocheze situatia amorsata. simti ca esti ales, se impune un tricou cu un curat numar 9, si pornesti hotarat sa darami pronosticul. sortii aruncati de bobi descantati de sapte randuri de maini zbarcite te dezleaga de sireturi in fata managerului de echipa. va lamuriti din consoane, oricine se fereste de vocale poate fi santajat dupa o anumita perioada de timp.
iti fortezi norocul si prinzi cusca nebunilor.
la si un sfert, ii gasesti intotdeauna pe cei carora n-o sa le duci dorul.
in lift te retragi langa butoane si fortezi blocajul, dar o strangere puternica de falange, te aduce cu picioarele la 3 etaje de pamant. un zambet mai larg decat :) apare imediat si tu te uiti disperat dupa ajutor. daca iti zice tata, unde gasesti clei pentru aripile din scandurele?!
drumul e abia la inceput, semnale electrice se trag unul dupa altul cu viteza luminii. ceva lipseste din perfectiunea unui cerc de 360. undeva, chiar aici, o armata cu legitimatie si poza la minut s-a baricadat si priveste prin usa la cei de afara, mai des decat cei de afara privesc spre ei. se si explica de undeva de la megafoanele aflate sub acoperire: omul cand si-a descoperit conditia bipeda a aspirat la curent alternativ, cod de bare si camere de supraveghere. daca te cobori la mintea ta, poti comunica prin semne aparente, limba scoasa si miscari fragmentate ale ochilor. n-astepti raspunsuri pe masura, stilul tau e unul masurat, si te declari frate siamez cu fratele tau de cruce, neam si patrie.
tulburentele vin in valuri de ocean ascultator la luna. la sosire cu oferte de nerefuzat, la plecare cu chemari chelalaite adresate celor abilitati sa deblocheze situatia amorsata. simti ca esti ales, se impune un tricou cu un curat numar 9, si pornesti hotarat sa darami pronosticul. sortii aruncati de bobi descantati de sapte randuri de maini zbarcite te dezleaga de sireturi in fata managerului de echipa. va lamuriti din consoane, oricine se fereste de vocale poate fi santajat dupa o anumita perioada de timp.
iti fortezi norocul si prinzi cusca nebunilor.
la si un sfert, ii gasesti intotdeauna pe cei carora n-o sa le duci dorul.
sâmbătă, 4 octombrie 2008
chirurgia-i fudulie, manichiura-i temelie
femeia prezentului bea suc cu mana rupta.barbatul prezentului nu iese din casa fara unghiile vopsite.
si dtp-istii angajati spera macar la o slujba part-time.
Warwick Castle Commercial
pastrati imaginea si mixati mental cu domnul jackson:
Heal the world
Make it a better place
For you and for me and the entire human race
There are people dying
If you care enough for the living
Make a better place for
You and for me.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)