plac-plac

pana repara ei drumul, noi ii rugam pe cei interesati sa contribuie cu bani la repararea placutzei.

fantoma vino-ncoa, saluta galeria!

fantoma de la medgidia (evident, dahhhh) surprinsa la cluj-napoca. ori venise la tiff, ori sa voteze pe liste suplimentare.

sa remarcam viteza de deplasare, in conditiile in care, asa cum se vede, merge cu bratele intinse. asta ar putea fi si un semn ca e somnambula. sau e atat de proasta ca habar n-are pe unde calca.

snopuri, snopuri

e bine.
la noi se pregatesc lucrarile agricole de vara.
secerisul sta sa inceapa si recoltele sunt mult mai mari decat ratingurile. e si asta un semn ca agricultura devine mai profitabila decat televiziunea.
motivati si intreprinzatori, oamenii care planteaza antene s-au reprofilat si au plantat pe acoperis un strat manos de grau. ca sa iasa bine cu productia la hectar, au inaugurat si un sistem avansat de irigatii cu picarituri. minunati-va de realizarea lor inginereasca si cu prima ocazie, trimiteti-le un potpuriu de seceri. si datorita lor, pretul painii va fi mai mic.

uneori

uneori se mai intampla sa mergi pe jos dupa ce a plouat.
nu trebuie s-o iei personal. nimeni n-are nimic cu tine.
uneori cand te plimbi pe jos dupa ce a plouat, in apropiere de calea mosilor s-ar putea sa dai peste 4 fetite care sa se joace intr-un lac proaspat format.
jocul e foarte amuzant pentru ele, adolescenta emo care vorbeste la telefon la 10 m mai departe si pentru tine, ala de te-ai nimerit pe acolo. e un joc complex, pentru k el cere indemanare, viteza, atentie. si un batz.
cea care "se face", sta pe vine si da cu batzul in balta, mult mai la propriu decat te-ai fi asteptat de la o expresie asa invechita. celelalte fetitze se invart pe langa lac chicotind, fugind si topaind.
indicat e sa fie zgomot cat mai mare, eventual atat de mare incat sa iasa si baba de la parter sa zica vreo 2 sa se racoreasca.
uneori, k sa nu zic intotdeauna, cand vezi un asemenea joc si o asa distractie, te pui pe ras.
ei bine, uneori, dak esti shaolin, e bine sa te abtii.
fetitza mai mare, poate chiar in clasa a 2-a, s-ar putea stropsi la tine, intrebandu-te de la obraz: de ce razi? atunci, rasul devine si mai puternic, parandu-ti oarecum rau k ai intrerupt distractia k sa fii apostrofat.
uneori, dar ce zic eu uneori, de cele mai multe ori, e bine sa nu grabesti pasul asa inkat sa mai auzi in spatele tau: nu mai radeeee!!!!!! bineinteles te conformezi. brusc iti dau lacrimile. le simti cum se dau de-a dura, pana cand isi pierd echilibrul la barbie. falcile se misca nenatural si corpul are niste spasme dubioase. asta nu mai e un simplu ras. e ditamai rasoiul.
uneori, chiar se intampla sa ai noroc.

ala-balul-portocalul

lume, lume sa vaza tot taranul, fie el satean, orasean sau capsunar. sa bage la cap si sa spuie, d-apoi, la ceata lui de preteni sa-si ieie cojoaca de piele, nadragii ai buni d&g si ochincile da firma. sa-si puie si margelili la gat, pircingurili in spranseana si cercelusul cu pietricica la buric. sa baje gaz la scuter si orbit la masea si sa joace pan-o sari maieu `cu paiete pa dansii.

secolul vitezei

crinul alb intrase si el k tot crinul in lumea mare.isi luase teren la munte, undeva la cota 1400, dar abia dupa ce facuse actele de vanzare-cumparare il pocnise realitatea. acolo nu se putea duce decat vara, knd se da caldura la liber. iarna era belita, pericol maxim, il puteau culege pt salatzi exotice.
intotdeauna fusese un snob. se parfuma pana cand trasnea si toate radacinoasele intorceau capul dupa el. dar, in special, pentru albine se pregatea el. le vedea cum vin increzatoare, pline de tupeu si apoi doar un bazait prelung k o sirena de cooperativa semnaliza niste fapte oribile.intreg cartierul prefera sa pastreze tacerea despre ce petrecea acolo.
de cand cu expozitia arbo-floricola de la medgidia ceva se schimbase. a crezut k e ceva cu el insusi, cu eul lui amator, cu varsta lui care nu mai era mugur. albinele intrau si ieseau k din altceva si el suferea k un soldat cu obiele neschimbate.
masca de oxigen minimalizata daduse piata imobiliara, in straturi, peste cap.

nu va mai bateti cu perne, fug visurile

auzita la o fetita amarata:
"n-o sa dau niciodata perna,
o sa-mi pierd visurile"

knd te buseste adevarul

dak esti suficient de incordat poti
sa vezi k in lume sunt 3 feluri de fii.
fiu al satului
fiu al ploii
fiu al naibii

nu toate proverbele sunt zicatori

cand numeri (si pierzi socoteala) de cate ori se rasuceste
coditza marului s-ar putea sa nu ai toti boii acasa.

prin lada cu foldere 3

o femeie gravida asteapta sa vina liftul. este evident ca va naste in scurt timp.
are burta foarte mare si un zambet obosit ii schimonoseste fata.
transpira abundent "of! ce caldura!"
"mmda! caldura mare!" in spatele ei un tanar cu o mustacioara neagra, zambeste cu toti dintii. fatza femeii se lumineaza:"baiete, stii cumva la ce etaj sta seful?"
"clink!" usa liftului se deschide, si femeia urmata de tanar urca in lift. usile se inchid.
"nu. eu urc la etajul 6!" femeia calma "baiete, esti idiot!" .
"atunci... ati putea incerca la etajul 13."
"clink!" etajul 6, zambind rautacios tanarul coboara. "adio!"
femeia se uita stramb, transpira, usile liftului se inchid.
apasa butonul 13. liftul urca.
"clink!" etajul 13, usile se deschid.
femeia iese din lift si priveste buimacita in jur, fatza i se stramba de durere. tinandu-se cu mainile de burta, se prabuseste.
"clink!" liftul pleaca, femeia sufera, nasterea e grea.
durerile nasterii trec, dar in loc de planset de copil, liniste.
"nuuuuuuuu!" un strigat alarmeaza toata cladirea.
femeia nascuse un ou.
etajul 13 este colivia sefului.

seful statuse inainte intr- o cutie de chibrituri, dar se intoxicase de la fosforul din bete. intai a crezut ca petele care ii aparusera la subrat sunt de la coliva pe care o primise de la o baba. trecea pe strada.
"bang-bang", faceau clopotele. "taci din gura, n-auzi?!!", a strigat el, dar clopotarul nu se vedea nicaieri. "daca asa suna sirenele politiei acum, ce-o sa se intample cu noi?" isi spuse seful rupand-o la fuga spre biserica din colt.

"of, rupe-ti-ai bataturile de baba nebuna, in ce hal m-ai speriat", scuipa seful la doua unghii de urechea babei ce-i aparuse in cale ca o foca jucausa. ca sa-l imbuneze, baba care parea oarba, sau sa fi fost surda? ii intinse o lingurita care stralucea de rugina. o lua straveziu si inghiti din coliva plina de bomboane rosii, nuci verzi si grau galben.
"olf-olf", clefaiau falcile sefului, in timp ce zaharul pudra ii intrase in nas si-l facuse sa stranute.

apaea jacta est

voi beti apaea imbuteliata, la butelca de sticla sau plastic. ce nu aveati voi habar e k si apaea asta se trateaza, se curata, se da cu peria. asa cum imaginile vorbesc de la sine.

farmacia umana nu-i pentru oameni

eu knd intru intr-o farmacie sunt foarte atent. mai ales in farmacia de langa blocul meu.

n-as vrea sa patesc k robert de anjou la posada.

aparent, toate sunt la locul lor. asa i s-au parut si regelui maghiar.

cactusii si orhideele din vitrina sunt verzi si infloritoare, dar cat venin le poate pielea n-ai vrea ajungi sa il cunosti. piticii din ghivece rad fericiti, dar uita-te atent in ochii lor. sunt mici si rai. ce ti-ar mai sari in spate!

clopotelul de la usa suna, cum ai pasit inauntru. e tulnicul ce asaza pe pozitii armatele de medicamente. o clipa, nu mai mult, si mustaciosul care foloseste prostamol poate pravali peste tine jeturi de intimidare. nici pe ala care se freaca la tample, asteptand k nurofrenul sa-si faca efectul, nu indraznesc sa-l privesc in ochi. colebilul, aliatul sau, m-ar lovi la ficat, nici cu gandul n-as gandi de unde. pe la jumatate, knd nu mai poti da inapoi, te pandesc prezervativele. poti sa le simti aromele malefice, mai periculoase decat gazul sarin.

iti tremura picioarele?

sunt 2 explicatii: cohorta coldrex tuseste spre tine. sau mineralele din corp vor sa-ti faca bucata

si te tradeaza pt pachetele rosii de artrostop.

sa zicem k rezisti (mi-e greu sa cred), dar sa zicem. acum, dai fatza cu unitatile de elita ale femeilor-tampon. dispuse pe mai multe straturi. killeri cu zambetul pe buze. invincibile in zilele speciale.

mai apuci sa vezi luminita de la capatul ghiseului. te agati disperat cu mainile de tejghea si reusesti sa-l auzi pe cel din fatza ta cum cere o alifie. s-a oparit intre picioare. de la prea multa munca. zice el.

ce nu te omoara te face mai puternic

nu conteaza ce peron

la metroul nostru sunt afise cu toate loazele. la metroul lor e o expozitie de-ti cade capul. k si pana acum, avantaj noi.

stencilurile pe care le fac baietzii astia e cam tot poate fi mai misto in arta in timpurile astea aiurite. nasol, k nu le poti baga intr-un muzeu, desi dak s-au mutat case pt muzeul satului, d c nu s-ar muta blocuri pt stencil art museum?

vitrina a la cluj

pe undeva au dreptate. niciodata nu poti fi prea sigur. macar dak e ros pe la margini, sa nu zici k nu ti-au spus. si sa stii k e perfect normal k in ambalaj sa gasesti si carlionti. e cadou de la producatori. si in caz k ai colectionat 3 fire, frumos ondulate, ai sanse sa intri in marea finala. automat, iti vor schimba slipul putin ingalbenit pe mijloc.

dulgheria e o stare de spirit

revenim cu imagine, asa cum am promis. pt k pozele noastre sunt mai inteligente k ale lor.

dulgherie, dulce meserie

am gasit o dulgherie intr-un bulz.
dovada, in curand!
sau cand ajung acasa.

nu parasiti tastaturile!