cum ajungi la campioana

Latitudine : 44.710072
Longitudine : 26.623031

dinspre bucuresti: cum iesi prin colentina, pe langa europa, prin afumati pe DN2, dupa 57 de kilometri.

dinspre ploiesti: pe drumul spre buzau se face dreapta dupa valea calugareasca, dupa vreo 55 de kilometri vine barbulesti, n-ai cum sa ratezi la urmatoarea, imediat dupa giratoriu.

dinspre buzau: treci de targul unde se tinea dragaica, iesi prin spataru si tii DN2 spre bucuresti inca 55 de km. dupa cotorca, aia e.

dinspre slobozia: cum lasi ferma hermes si turnul eiffel cu acelasi nume pe stanga mai mergi inca 60 de kilometri. dupa manasia, parchezi.

obama e din urziceni

acu` il cheama unirea

vedeta triplu-x

gripa porcina e atat de celebra ca ar putea sa i se spuna gripa porno.

holurile nu sunt niciodata suficient de mari

cand ajungi pe holurile unui spital e bine sa te unesti cu peretii. sa lasi mult loc in centru, pentru ca niciodata nu e suficient loc in centru. si atunci ambulantierii sau brancardierii sau asistentele incep sa urle mai tare decat sirenele care zilnic le pistoneaza nervii.

stii si tu cum e, iti trebuie inima ca sa-ti tii moralul sus pe holurile unui spital. oricat de putin ai sta. mirosul ii supara si pe aia care au nasul infundat, tot asa cum le muta gandurile celor care abia de mai pasesc. daca vezi o plasma prinsa e musai s-o cercetezi de-aproape pentru ca asa intelegi si de ce o prind in perete; altfel praful gros ca o felie de paine ar da-o jos. iti faci de lucru si asa poti sa eviti si privirile celor de langa tine, oricum te-au cercetat tot de atatea ori ca si tu pe ei. asteptarea nu e niciodata atat de calma pe cat lasa omul sa se inteleaga.

i-ai auzit, profesorul a venit special sa le consulte ruda, doar nu sunt orisicare din moment ce telefonul le suna pe muzica populara. tu stii ca esti pe picior de plecare si nici ei nu par sa mai stea mult, tocmai le-au spus altora sa nu plece si sa-i astepte acasa. probabil e ceva subtire, si-a facut analizele acum 2 luni si erau bune. acum se simte mai rau, dar profesorul o sa-i dea de cap. ok, are o varsta, dar se tine bine.

dupa niste momente iese o doctorita. are ochelari si e grabita ca un ghid care sare din informatii, doar ca sa ajunga mai repede la autocar. o urmeaza o alta ruda, probabil si mai apropiata, din moment ce a iesit din sala de consultatii. doctorita ii strange pe toti si fara nicio preparatie ii baga in vrie: imi pare rau, are metastaza generalizata, e foarte rau. eu o sa vi-o internez dar e extinsa. imi pare rau. lacrimile le-au busit pe cele doua femei, iar barbatului din spatele lor, pielea de pe fata i s-a intins ca sta sa-i plesneasca. femeile mai au putere sa se stranga discret de mana, parca vinovate ca sunt vazute facand asa ceva. ma duc departe, in timp ce explicatiile doctoritei continua.

nu pricep cum zidurile pot avea urechi.

cum te uiti asa, de sus in jos

corect ura

corectura e o ura facuta ca la carte

faraonul maslow

azi avem o problema, lenea la ce nivel o incadram?

hitler, esti ingropat la sapanta?

sau cum ar fi titrat libertatea daca avea poza asta.

oameni la casa lor

cred ca oamenii se poarta cu homlesii ca si cu niste copii tampiti pentru ca put. si in capul nostru daca nu esti capabil sa te speli, ori esti copil, ori esti bolnav. dar daca stai pe strada n-ai cum sa fii bolnav. deci, sigur, homlesii sunt copii tampiti. asa se explica si gestul de a-i lua dupa umeri pe care il fac persoanele de succes atunci cand sunt foto-filmati in posturi caritabile. ma rog, politicienii, toti fac gestul asta, dar macar ei au motive: daca noi ii votam in continuare, cum sa nu ne ia de prosti?

zburdand peste asta, exista un caz 1. al unui homless care la apus de soare sta pe pragul unei case si bea guinness. nu foarte multumit, nu foarte scarbit, poate un pic insetat. (e aproape exclusa varianta ca omul sa fi umplut cutia cu apa, asa cum faceam noi cand primeam o cutie cu cola inainte de, stim cu totii inainte de ce)

mai exista si un caz 2. al unei homlesse proprietara de constructie subreda ridicata din cartoane, folii si toale dezlanate in care poti sa privesti pana la perete, la tigaia pusa bine langa perna. care fumeaza cu cel mai preocupat aer pe care il poate trage cineva in piept si care scrumeaza intr-o scrumiera de pe care lipseste initialele hotelului.

mai exista si un caz 3. al unei familii de homlesi. pe care nu-i poti cerceta suficient de bine pentru ca e deja intuneric si ei s-au pitulat in asternutul intins la capat de pod. sunt tineri si poate ca au si copil. lumina reflectata de apa nu ajuta prea mult privirile curioase. dar te ajuta suficient sa vezi bradul de craciun gatit cu globuri, beteala si bomboane care le umbreste somnul.

axioma cartilor noi

o carte care miroase frumos n-are cum sa fie o carte proasta

construim cu baietii

ma tot intreb: in liceu cand fumam in scara blocului si
veneau alde uribe si magie sa ne ia din tigari, se chema ca faceau team-building?

pirataliban

0-1
in fata piratilor, comunitatea internationala s-a declarat fara solutii, nu ca in cazul talibanilor, unde qed.

PUSCA SI CUREAUA LATA, cum ar veni miorita - varianta pentru bairam

1.)
Cand eram tanar fecior
Eram-n boala muntilor
Umblam ziua la vana
Prin codru de brad

Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei

2.)
Porneam cu roua-n picioare
Pe urma de caprioare
Ne opream in poienita
Beam apa din fantanita

Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei

3.)
De-o fost vara, de-o fost toamna
Luam mistretii la goana
Cu cetina verde-n clop
Si nu oboseam deloc

Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei

4.)
Uite vremea mi-o trecut
Si uite ca am imbatrinit
Sa mai merg, putere nui
Sa mai iau urma cerbului

Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii mei

5.)
Cand a ninge si a ingeta
Nu o sa-mi mai vedeti urma
Mi-oi trimite numai doru'
Ca sa imi gaseasca izvoru

Refren:
Pusca si cureaua lata
Ce barbat eram o data
La vanat de prin munti si vai
Cu ortasii meï

sus, eventual, la munte